Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Nu e tocmai o noutate că avem un președinte care savurează fiecare minut pe covorul roșu. Klaus Iohannis apărea așa, privind peste capetele tuturor, încă de pe 21 decembrie 2014, când ajungea la Cotroceni pentru prima dată. Numai că atunci făcea solemn o promisiune: la mai multă muncă pentru a îndeplini așteptările tuturor va fi întotdeauna primul.

După opt ani și jumătate, președintele reales muncește, dar în secret și cel mai adesea de la distanță. Secretelor de stat și celor de serviciu le-a adăugat o categorie specială: secretul de călătorie. Dar plăcerea de a călători pe bani publici a președintelui, mult peste limitele programului oficial, e mai curând un act de fidelitate față de sine și nu față de statul pe care îl reprezintă.

De ce secretizarea costurilor de călătorie, distanța astronomică față de frământările societății, ca și deresponasbilizarea lui Klaus Iohannis, în general, înseamnă, de fapt, ignorarea „fișei postului” de președinte, cu urmări vizibile într-un val de decepție socială, explică, în acest episod, profesorul de științe politice Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice de la Universitatea din București.

Fost consilier prezidențial în administrațiile Constantinescu și Băsescu și europarlamentar timp de două mandate, Cristian Preda pune în discuție, cu un an și jumătate înainte de alegeri, și o schiță de portret prezidențial pentru 2024: „Harnic, moderat și darnic”.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Vaccinul anti-COVID a devenit în ultimele săptămâni un subiect inevitabil între prieteni. Ca și întrebarea pe care le-o punem deja obsesiv celor care s-au vaccinat: și cum a fost după? Poveștile despre reacții adverse, de cele mai multe ori ușor de suportat, pot uneori să sperie, mai ales dacă în centrul de vaccinare, unde e mai mereu aglomerat, nu e timp de explicații.

Dacă vă uitați la cifrele oficiale, e foarte posibil să nu aflați de acolo dacă sunteți sau nu excepția, înainte de a intra în panică. În România, reacțiile adverse se raportează prea puțin. Nu pentru că cineva ar vrea să le ascundă, ci pentru că nu există încă un sistem coerent și rapid de centralizare a acestor date.

Cum sunt, însă, o realitate a acestor zile, încercăm să le înțelegem și să trasăm limita dincolo de care devin neobișnuite. Ce e de făcut când apar și unde trebuie anunțate explică Andreea Moldovan, medic epidemiolog și infecționist și, de scurtă vreme, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Aerul din România e, de la an la an, tot mai greu de respirat. În marile orașe, ne obișnuim deja cu alertele aplicațiilor mobile care ne îndeamnă deseori să închidem fereastra ori cu inexplicabilele puncte roșii de pe harta poluării, seara târziu sau la sfârșit de săptămână. Și, în timp ce miniștri sau primari dau vina pe meteorologie, Bucureștiul a ajuns capitala incendierilor neelucidate de deșeuri și a gulerelor albe care protejează transportatorii ilegali de gunoi.

Octavian Berceanu era, acum 15 ani, șef de ocol silvic. A plecat de la stat la privat, apoi în activismul de mediu. Protestele pentru Roșia Montană din 2013 și 2014 l-au adus, doi ani mai târziu, cu un picior în politica locală și cu altul în gropile de gunoi pe care le-a luat la pas cu echipe de televiziune sau de unul singur, filmând cu telefonul mobil ilegalitățile de sub ochii autorităților. Acum, după trei ani în Consiliul General al Municipiului București, pe listele USR, e la un pas de a fi numit șef al Gărzii Naționale de Mediu.

În așteptarea semnăturii premierului Cîțu, Octavian Berceanu povestește cum a început, ca activist, să investigheze misterele poluării din jurul Capitalei și cum a fost trimis la plimbare de fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, ori de câte ori i-a sesizat complicitatea autorităților cu mafia gunoaielor. E o poveste reală despre firme necontrolate, comisari de mediu care se uită în altă parte și profit politic.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Considerat de critica internațională unul dintre cele mai bune filme despre jurnalism, documentarul „colectiv” a intrat oficial, săptămâna aceasta, pe lista scurtă a Oscarurilor din 2021, la două categorii: "Cel mai bun documentar" și "Cel mai bun film străin". Dubla selecție e o premieră pentru un film românesc și vine la scurtă vreme după ce fostul președinte american Barack Obama îl nominaliza între favoritele sale.

Dar, deși a fost propus de România pentru „Cel mai bun film străin”, „colectiv” își duce, zilele acestea, campania de promovare pentru a fi văzut de cât mai mulți dintre votanții comitetului Academiei Americane de Film și o face fără o susținere reală din partea Ministerului Culturii. 

Regizorul Alexander Nanau ne povestește cum a ales tema și personajele filmului, cum a venit succesul internațional, dar și ce fel de răspuns așteaptă încă din partea politicienilor din România, în locul unor decorații „date de niște oameni pe care nu doar că nu îi interesează cultura, dar nici nu o cunosc.”

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica. 

Lumea sigură în care copiii merg la școală fără griji e încă departe. Însă școala online nu poate fi o soluție pe termen lung. Așa că cei mai mulți elevi se întorc de luni în clase, orice ar fi.

Trei generații de copii poartă deja amprenta pe care școala la distanță și-a lăsat-o timp de aproape un an asupra lor. O schimbare care va contura, nu peste mult timp, fața României în care vom trăi cu toții.

Ce urme lasă pandemia în educație, cum ar trebui evaluați copiii și cum pot fi ajutați să recupereze anul pierdut ne explică Dragoș Iliescu, profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București. Dragoș Iliescu lucrează de mai mulți ani cu instituții internaționale la celebrele teste PISA, care evaluează cât de bine știu adolescenții să aplice în viață ce învață la școală.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

O mutație a virusului identificată în septembrie în Marea Britanie a îngenunchiat în ultimele săptămâni spitalele londoneze. Și, în timp ce statele vestice intră pe rând în carantină, România relaxează restricțiile, testează tot mai puțin și numără timid cazuri aparent excepționale de infectare cu virusul mutant.

Mai poate merge mult România contra curentului, fără a ști măcar câte focare are deja și unde? Sunt soluții la îndemână pentru a detecta noile tulpini? Cât folosesc, în fața lor, anticorpii deja câștigați?

Octavian Voiculescu, doctor în neuroștiințe și cercetător la Universitatea Cambridge, și Ștefan Sevastru, medic primar anestezist la Royal London Hospital, unul dintre cele mai mari spitale din Londra, ne dau dimensiunile acestei noi amenințări.


On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Într-o mare de conspirații, vaccinul anti-COVID înseamnă, întâi de toate, încredere. Iar în sate, încrederea, mai mult sau mai puțin fragilă, trece mai ales prin cabinetul medicului de familie.

În primul episod din noul sezon al podcastului „On the record”, am stat de vorbă cu doctorii Gindrovel Dumitra, Anca Constantinescu, Otilia Țigănaș și Florin Moldovan, medici de familie care au, de peste 20 de ani, cabinete la țară. Am vrut să vedem cât a pătruns anti-vaccinismul în rural, ce teorii conspiraționiste domină satele României și cât au prins la cei mai în vârstă.

Acest episod „On the record” a fost realizat cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România.

La alegerile din 6 decembrie, lui Valeriu Nicolae i-au lipsit 17 voturi să intre ca independent în Parlamentul României.

După o campanie în care a ignorat cu totul comportamentul politicianist - promisiuni nerealiste, mutări strategice, bani adunați de peste tot - ne întrebăm dacă e candidatura fără partid o cale în România? De 30 de ani încoace, rezultatele oficiale ar spune că nu.

Povestea încercării  lui Valeriu Nicolae e, însă, numai parțial povestea unui eșec. Când în România post-electorală cuvântul la ordinea zilei e „resemnare” sau „funcție”, povestea candidaturii independentului Valeriu Nicolae e, de fapt, povestea unei comunități neîmpăcate – a votanților care refuză vechile partide și caută mai departe soluția, în afara lor.

Vor rămâne ei împreună? Va apărea de aici un nou partid? Va schimba un proces dus la CEDO legea electorală din România în favoarea independenților?

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

Alegerile de duminică au părut să ne spună, pe scurt, „Oameni buni, deschideți-vă larg internetul, pentru că nici nu știți ce pierdeți!”.

După ani de irelevanță, George Simion - un activist oportunist - a strâns în jurul lui oameni cu simpatii legionare, conservatori religioși și pe cei mai vocali adversari ai restricțiilor din pandemie.

Lângă ei au venit, în cercuri concentrice, nemulțumiți de orice fel în căutarea mesianismului politic. Iar ceea ce părea locul de joacă al unor excentrici s-a dovedit, în ziua alegerilor, o rețea online cu sute de mii de oameni uniți, ca-n transă, de furie, dezgust și disperare.

Exista deja, în substraturile societății, bomba cu ceas a unui nou partid extremist și criza ultimelor luni a fost numai racheta care să o ducă în Parlament? Sunt semne că AUR poate ajunge într-o zi Garda de AUR?

Explică Radu Umbreș, doctor în antropologie socială al University College din Londra, și lector la SNSPA unde predă, între altele, Antropologie politică.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

În Parlamentul României se găsesc mereu oameni de stat care vorbesc o singură dată, când își depun jurământul. Recorder i-a căutat, pe rând, pe toți candidații eligibili la alegerile din 6 decembrie și le-a propus să se facă auziți înainte și nu după ziua votului. 465 dintre ei vor fi aleși duminică în noul Parlament și nimeni nu mai poate spune că n-a știut pe cine votează.

Dar, până să intre ei înșiși în cartea de istorie, le punem azi în lumină cărțile cu care i-am găsit în servietă sau pe rafturile prăfuite ale memoriei. Îi ascultăm povestind de unde au plecat și unde vor să ajungă. Și, mai mult decât atât, încercăm să înțelegem, în labirintul a mii de răspunsuri despre legi, planuri sau despre propria persoană, cum pot fi aceste fraze puse cap la cap ca din spatele cuvintelor să răsară portrete. Portretele celor care vor primi după alegeri dreptul de a spune „pro” sau „contra” în numele nostru.

Descifrăm azi Catalogul complet al viitorului Parlament cu Mihai Voinea, Cristian Delcea și Laurențiu Ungureanu, trei dintre jurnaliștii Recorder care au lucrat la acest proiect.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

În fiecare campanie, devenim, cu sau fără voie, depozitari de noi promisiuni. Dar, de la an la an, vorbim din ce în ce mai puțin despre banii cheltuiți de partide să ni le livreze. Și e vorba de zeci de milioane de euro din fonduri publice pentru care transparența e cerută pe tot mai puține voci.

„Europa Liberă“ a publicat în această săptămână cât costă să apari la televizor ca politician în campanie sau ca susținător politic fervent – de la 2.000 la 6.000 de euro minutul.

Dar, dincolo de banii publici care ajung să susțină masiv televiziuni private, consecința e că deseori informarea publică riscă să se limiteze, în ore de vârf, la mesajele partidelor. Și politicienii, în loc să dezbată idei, livrează nestingheriți lozinci în spații plătite.

Ce mai înțelege un telespectator oarecare din etichetele translucide din colțul ecranului?  Vom afla vreodată cât și pe cine a plătit un partid pentru propagandă electorală? Pot parlamentarii corecta anomaliile pe care tot ei le-au permis în beneficiul propriilor partide?

În episodul de azi al podcastului „On the record”, explicațiile vin de la jurnalistul Cristian Andrei, corespondent „Radio Europa Liberă“ și autorul articolului care face publice, în premieră, tarifele exacte puse de televiziunile private partidelor în campania electorală.


On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

În România, se caută iar miniștri. Nu după conturul profesional, nici după pricepere. Nu se depun CV-uri și nici nu se fac evaluări de etapă. Ministeriatul are nevoie, în coaliția deja desenată în jurul PSD și PNL, de oameni care pot și vor - pot să accepte patronajul politic și vor să-și pună numele lângă cel al lui Marcel Ciolacu. Singura condiție pusă răspicat e să pară mai puțini.

În așteptarea demisiei lui Nicolae Ciucă, pe 26 mai, discuțiile despre un nou guvern sunt reduse, în aceste zile, la o sumă de tranzacții. Cât România pierde bani și șansa la o minimă schimbare de perspectivă, o putere haotică, dar acaparatoare, câștigă timp.

De ce pretențiile lui Marcel Ciolacu la funcția de prim-ministru, în ciuda biografiei sale lacunare, nu sunt chestionate la vârful statului și cum își alege miniștrii un personaj politic șters, dar hotărât să preia întreaga putere explică, în acest episod, jurnalistul Sebastian Zachmann, realizatorul interviurilor Insider politic la Prima TV.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Pandemia de COVID-19 a lovit întreaga lume, peste tot s-au căutat soluții de avarie, dar nicăieri n-au ars de vii oameni care abia reușeau să respire, cum s-a întâmplat, pe 14 noiembrie, în România.    

Ocupați să se învinuiască unii pe alții, politicienii văd cu greu dincolo de zidul campaniei electorale. Și, din vârful unui sistem care se scufundă în propria cenușă, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a împărțit vinovăția cu zgârcenie, cât să ajungă la toți: „Pentru situația din ultimii 30 de ani și pentru implicarea autorităților locale cred că suntem implicați toți din această țară“.  

Ne-am întrebat cum văd medicii această culpabilizare colectivă. Mai ales aceia care au rămas aici cu iluzia schimbării, dar care își păstrează, chiar și în cele mai performante spitale, temerile pentru viața lor și a celor pe care îi tratează.  Ce presiuni fac managerii numiți politic? Cum se ajunge zi de zi la compromisuri care pot costa vieți? De ce pleacă în continuare medicii din România, deși câștigă ca-n Vest?  

Recorder pune azi degetul pe marile răni ale sistemului de Sănătate cu trei dintre cei care aleg să nu-l cauționeze prin tăcere. Elena Copaciu, Cristian Băicuș și Ruxandra Jurcuț sunt medici primari și și-au trăit cea mai mare parte a vieții în spitalele din România.   

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

După luni de neliniște în fața amenințării COVID-19, omenirea a primit zilele acestea un motiv real de speranță: un vaccin care să ofere protecție cel puțin în fața formelor grave ale bolii.

Compania farmaceutică americană Pfizer a anunțat că e la un pas  de a obține, până la finalul lunii, aprobările internaționale pentru primul vaccin anti-COVID. Un vaccin care nu doar că are efect, ci și o eficacitate de 90% în testele clinice de până acum.

În spatele acestei reușite anunțate de Pfizer stă, însă, o companie germană de biotehnologie cu o întreagă echipă de cercetători. Fondatorii BioNTech și cei care au gândit platforma pe care a fost creat noul vaccin sunt de câteva zile nu numai sub lumina reflectoarelor din întreaga lume, ci și sub protecția serviciilor secrete germane.

Stabilită la München, Crina Petec-Călin e doctor în biochimie și cercetător și a urmărit atent acest vaccin-candidat, așa cum se numește el până la aprobare.

Până la primul miliard de doze promis de Pfizer și BioNtech pentru anul viitor, Crina Petec-Călin ne spune povestea primului vaccin anti-COVID, cum a ajuns la rezultate nesperate în mai puțin de un an și cum acționează el odată injectat.
------------------- 

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

La trei zile de la alegerile americane, Casa Albă e încă în ofertele caselor de pariuri.

După Donald Trump, voturile la distanță ar fi putut foarte bine să nu se mai numere câtă vreme predicțiile din primele ore îi dădeau un avantaj la urne. În seria contrastelor cu care a obișnuit întreaga lume, ieșirea lui intempestivă a venit la scurtă vreme după ce Joe Biden se anunțase optimist.

Dar indiferent cine va depune jurământul în ianuarie, credibilitatea și forța Statelor Unite ale Americii sunt în declin și vor rămâne așa o vreme.

Ne închipuim azi cum s-ar fi sfârșit alegerile în absența unui virus care a ucis până acum 200.000 de oameni în State. Aflăm cât s-au preocupat americanii de documentele din laptopul lui Biden Jr. în care apărea menționată și România. Înțelegem, în final, ce administrație i-ar fi mai favorabilă Europei și de ce trumpismul nu va dispărea odată cu plecarea lui Trump de la Casa Albă, oricând ar fi să fie.

Explicațiile vin de la Sorin Adam Matei, prodecan al Colegiului de Arte Liberale de la Universitatea Purdue, și de la Aurelian Crăiuțu, profesor de științe politice la Universitatea din Indiana și doctor în filosofie politică al Universității Princeton.
-------------------
On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

Cu toate necunoscutele pandemiei de COVID 19, un lucru a fost clar de la început: doar unul din doi medici de Terapie Intensivă mai profesează încă în România. Acum, realitatea se descompune în detalii și mai alarmante – România are nu doar spitale, ci chiar județe cu un singur anestezist. 

Când oamenii mor în așteptarea unui pat de Reanimare, e firesc să ne întrebăm cum stăm cu adevărat în secțiile etanșe, văzute deseori ca ultimă gară. A folosit în vreun fel răgazul celor opt luni? Cine îi va suplini pe doctorii care au emigrat? Cum s-ar traduce, în spitale, intrarea în „logica medicinei de dezastre”?

Despre realitatea din secțiile de Reanimare, dincolo de discursuri politice, am vorbit cu profesorul universitar Dorel Săndesc, șeful Clinicii ATI de la Spitalul Județean din Timișoara și vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă. Fost secretar de stat în două guverne, e medicul la analiza căruia au apelat, în ultimele zile, și președintele, și premierul.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

Fluxurile de știri ne-au dat din nou vești proaste – sute de localități, între care zeci de mari orașe, începând chiar cu Bucureștiul, sunt deja în scenariul roșu al pandemiei de COVID-19. În stradă și pe ecranele telefoanelor noastre mobile se poartă alertele înfricoșătoare și mânia. Iar când scoți tocmai încrederea din zidăria unei societăți, nu e de mirare că se descompune apoi, bucată cu bucată.

În haosul generalizat, ne-am întrebat cum trăiește un medic de Terapie Intensivă presiunea că greul, de fapt, abia începe.

Căpitanul medic Mihai Alexandru Mărginean era, în aprilie, primul anestezist care intra în „tranșeele” secției de Reanimare a focarului de la Suceava. Ieșea de acolo pacient COVID pozitiv. Au urmat cinci săptămâni de recuperare și apoi întoarcerea la propriul spital, la gărzile obișnuite, inclusiv la pacienți care încă se îndoiesc că virusul există și că poate ucide.

Ce simte un medic care ajunge să ocupe patul de spital? Cum mai poate el cântări apoi cui să-i refuze oxigenul când nu mai e decât un aparat disponibil? Cum își explică de ce în România mor mai mulți infectați decât în alte țări europene?

Urmează un dialog deschis în care răspunsurile doctorului Mărginean nu reprezintă în niciun fel poziția Spitalului Militar din Cluj-Napoca sau ale Ministerului Apărării Naționale. Sunt gândurile și trăirile unui medic care a înțeles printre primii, într-o secție COVID, că dincolo de neputința unui sistem întreg nu poate sta decât moartea.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

România și-a cunoscut zilele acestea încă un iluzionist desăvârșit: Laurențiu Barangă, un politruc cu numai 10 clase care conducea de o lună Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor a fost prins ca farsor după 11 ani în posturi publice. A încercat cineva în ultimul deceniu să curățe politica sau educația de astfel de farsori?  Explicațiile vin de la Emilia Șercan, jurnalistul „PressOne” care a deconspirat zeci de plagiatori de doctorate și care, săptămâna aceasta, l-a descoperit pe falsul absolvent de bac Laurențiu Barangă în vârful piramidei imposturii universitare.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

Luni la rând, suspiciunea de COVID poate fi doar o poveste a unor medici pe care îi știi, a unor cunoscuți pe care-i suni din când în când, a unor necunoscuți pe care-i vezi la știri. Până când ți se întâmplă ție.

Să fii suspect în țara care a depășit deja 3.000 de cazuri pe zi și în care Direcțiile de Sănătate Publică nu mai fac de mult anchete epidemiologice amănunțite e mai complicat decât pare. Ca să te testeze, statul îți cere să aștepți simptome clare, iar asta te poate duce, tardiv, pe un pat de terapie intensivă. Și tot același stat îți interzice să ieși din izolare ca să faci un test în sistemul privat.

A venit oare ziua în care suntem pe cont propriu? Și ce e de făcut când te lovești de contradicții administrative, de breșe legale și de propria conștiință în același timp?

Într-o Românie confuză, a trebuit să-mi fac, în ultimele zile, propriul ghid de suspect. Am căutat răspunsuri sau rezolvări de moment împreună cu jurnalista Oana Dobre, cu medicul Mihai Craiu, șeful secției de pediatrie și pneumologie a Institutului pentru Sănătatea Mamei și Copilului din București și cu Vlad Mixich, expert în politici de sănătate publică și președintele Observatorului Român de Sănătate.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

Dominic Fritz, Allen Coliban și Elena Lasconi sunt acum primari. Am stat de vorbă cu ei ca să vedem cum înțeleg politica – dacă înjurătura de campanie și finanțările obscure pot deveni istorie, dacă votantul de oraș își va putea vedea mai departe primarul pe stradă, vorbindu-i, de la egal la egal, pe numele mic. Și dacă acest val nou se poate transforma curând într-o nouă generație de oameni politici, indiferent de partidul din care provin.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

Îngenunchiat succesiv de administrații corupte sau slab pregătite, Bucureștiul pare adesea un oraș asasinat. Și totuși, nu e decât pe jumătate mort, crede actorul și muzicianul Tudor Chirilă. 

Scriitorul și gazetarul Cristian Tudor Popescu face o istorie a administrației Capitalei și e de părere că Bucureștiul este captiv într-o autovictimizare inertă. 

Iar cu politologul Sorin Ioniță analizăm lupta electorală Gabriela Firea - Nicușor Dan - Traian Băsescu.  Seria de podcasturi "Alegeri în marile orașe" se încheie astăzi cu Bucureștiul.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. 

Dacă Iașul crește și Timișoara vrea mai mult și mai mult, Clujul e deja departe. Are orgoliul orașelor care cuceresc, deopotrivă, teritorii și oameni. În ultimii ani, visul de a emigra al multor tineri români trece mai întâi prin Cluj. 10.000 dintre cei care se hotărăsc să plece de acasă se stabilesc aici, în fiecare an. Venirea lor urcă orașul peste dealurile din jur și clatină tihna cu care se obișnuiseră clujenii vechi.

Iar această expansiune frenetică a făcut din Cluj un pol al coolness-ului românesc. Cu toate festivalurile lui, cu transportul ecologic și joburile bine plătite, e orașul în care mai toți tinerii vor să trăiască măcar o săptămână pe an. 

Dar e Clujul un oraș fericit, așa cum ne e proiectat adesea? Și dacă da, ce-l face să meargă – politica locală sau oamenii lui? Am vorbit despre toate astea cu vloggerul Mircea Bravo, cu jurnalistul Mihnea Măruță, cu universitarul Daniel David și cu fostul senator Péter Eckstein-Kovács.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

Agresivitate politică și dezinformare. Sunt două dintre căile prin care AUR a testat, în ultimele zile, cât de departe poate merge în lunile următoare pentru a aduce extremismul la putere. O realitate răsturnată în care „străinii” ar dicta separarea copiilor vulnerabili de familii și îngrădirea dreptului de a circula liber prin oraș s-a creat deja pe canale de Telegram, pe TikTok și pe site-uri ortodoxiste.

Ca și acum un secol, aceste mișcări par marginale, iar liderii lor mai degrabă hilari în încercarea de a face un spectacol inadecvat. Dar istoria ne arată că lucrurile nu s-au oprit întotdeauna aici. De unde vine și unde poate duce curentul izolaționist – încurajat, inclusiv prin tăcere, de restul partidelor și de societate –, dar și cât au pătruns deja ideile extremiste în instituții ale „statului profund” analizăm într-un dialog cu istoricul Oliver Jens Schmitt.

Profesor de istorie sud-est europeană la Universitatea din Viena, Oliver Jens Schmitt studiază fascismul în Europa de Est, cu accent pe România. E vorbitor de română și a făcut primul drum prin țară în 1996. De atunci, a studiat în Arhivele Naționale, a scris mult despre istoria României și e atent inclusiv la istoria care se petrece sub ochii noștri. Este cunoscut în România ca autor al cărților „Corneliu Zelea Codreanu: Ascensiunea și căderea Căpitanului” (2017), „România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie” (2018) și „Balcanii în secolul XX. O istorie postimperială” (2021), traduse la editura Humanitas. Cel mai recent volum al său analizează critic istoria Bisericii Ortodoxe Române între 1918 și 2023.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Sunt puține orașe din România în care alegerile vin anul acesta cu o competiție reală. Locuri în care primarul în funcție e luat la întrebări pe stradă și se simte obligat să răspundă. Pentru că oamenii știu că votul lor e important. Timișoara are șansa asta.

Dincolo de calcule politice și de sondaje, Timișoara face din nou, un pas înaintea altor mari orașe – testează, în premieră, dacă un om politic născut și educat în afara României poate să ajungă primar. Fenomenul electoral Dominic Fritz se întâlnește aici cu un conservatorism al alegătorului român mulțumit de Nicolae Robu, primar pe care îl știe.

După Iași, mergem azi la Timișoara. Să înțelegem cum reușește un oraș să-și țină politicienii cu respirația tăiată, dar și ce îi lipsește. Și, peste toate, dacă-i o întâmplare că de aici s-a zgâlțâit, în România, comunismul. Pentru că Timișoara de astăzi e greu de descifrat fără o incursiune în trecutul ei recent, dominat de muzica rock și de furia împotriva sistemului. Ne poartă prin Timișoara de atunci și de acum poetul Robert Șerban, scriitorul Mircea Mihăieș, universitarul Vasile Popovici și actorul Ovidiu Mihăiță.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

În mai puțin de o lună, vor fi alegeri locale. Dar câți dintre noi simt că au cu adevărat de făcut o alegere? Acolo unde politicienii au decis să vadă mase electorale, noi, jurnaliștii, alegem să vedem oameni. Și, acolo unde politica locală împarte metropolele în parcele imobiliare, noi alegem să căutăm personaje și întâmplări. 

În startul noului sezon al podcastului On the Record am hotărât să mergem în marile orașe ale României, să trecem dincolo de zgomotul electoral și să înțelegem cum s-au transformat Iașul, Timișoara, Clujul și Bucureștiul în ultimii 30 de ani. 

Pornim de la Iași, un oraș îngropat multă vreme în stereotipuri și în care nu ajunge nici acum decât o autostradă desenată pe hârtie. Am hoinărit pe străzi și prin istoria recentă a orașului împreună cu: scriitorii Florin Lăzărescu și Liviu Antonesei, profesorul Alexandru Călinescu și ziaristul Toni Hrițac.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

După trei ani de existență, reporterii Recorder deschid ușa redacției și vorbesc despre cum a apărut ideea unui titlu de presă ieșit din tipare și cum s-a transformat această idee pe parcurs.

Un autoportret audio rostit cu sinceritate de oamenii de la Recorder și ilustrat cu imagini și sunete din viața redacției. O declarație de dragoste pentru jurnalism spusă pe 11 voci.

Două luni de relaxare și de incoerență au fost de-ajuns ca România să treacă de la 16.000 la 50.000 de bolnavi de COVID-19. Scenarii cu mii de oameni în spitale și sute în stare gravă, rostite cu teamă în martie, par acum cuvinte profetice.

Pandemia ne arată România, așa cum e. Cu Direcții de Sănătate Publică prăbușite, în care datele se culeg cu pixul în mână, dar care refuză să angajeze absolvenți de Sănătate Publică. Cu un Minister al Sănătății sufocat de funcționari depășiți. Cu secretari de stat care iau spitalele la pas să numere paturi de Terapie Intensivă până ies la socoteală. Cu medici furioși și obosiți, atâția câți au mai rămas. Și, deasupra tuturor, cu politicieni mai îngrijorați de viitorul lor politic și de timingul alegerilor decât de gestionarea pandemiei.

Ne îndreptăm din nou spre izolarea forțată, în ciuda optimismului politic? Are România instituțiile, oamenii și forța să oprească valul de recorduri negative? Explică Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate Publică și Directorul Centrului pentru Politici de Sănătate de la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca.

Pe 24 iulie 2019, o fată de 15 ani dispărea dintr-un sat din Oltenia și, brusc, întreaga țară descoperea lipsa de interes și de pricepere a autorităților atunci când un copil este în pericol.

Șocul acelui moment a umplut ecranele și piețele publice de promisiuni. Politicienii ne-au spus că vor fi pedepse mai mari pentru agresori și mecanisme noi de localizare a copiilor dispăruți. Iar noi, ceilalți, ne-am promis că nu vom mai întoarce capul cu indiferență.

Azi, în România, sunt 222 de copii despre care nu se știe nimic și alții - poate zeci, poate sute - pe care poliția nici măcar nu-i mai caută.

Un stat e puternic câtă vreme cetățenii lui cred în el. Iar la mijloc e întotdeauna o sumă de tranzacții imaginare: respect pentru reguli contra justiție, taxe contra siguranță. Câtă siguranță e azi în România? Unde ajung copiii dispăruți când supraviețuiesc și cât se străduiește statul să afle despre ei? Ce s-a schimbat după “Caracal”?

Ne răspunde Adriana Oprea, reporter la “Libertatea” și jurnalistul care face de 15 ani campanii de presă pentru găsirea copiilor dispăruți.

🎙Podcastul „On the record“ este susținut de Banca Transilvania

🎧 Nu uitați să vă abonați pentru a nu rata episoadele următoare:

Spotify: 📷https://spoti.fi/2HIjdT4
Apple Podcast: 📷https://apple.co/2SHaGpM
Google Podcast: 📷http://bit.ly/32gJl0P

Catastrofic vorbind, România se simte, zilele acestea, cum nu se poate mai bine. Cât numărul bolnavilor de COVID crește de la o săptămână la alta, negaționiștii se înmulțesc și ei. Și, în timp ce unii hulesc Curtea Constituțională pentru că i-a scos pe bolnavi din spitale, alții strigă „Jos Guvernul” pentru că impune restricții.  Cine nu manifestează îi învinuiește pe cei care o fac. Ne unesc nervozitatea, înjurătura și furia.

Democrațiile vin, între altele, cu avantajul că tensiunile sociale sunt, din timp în timp, reglate de alegeri. Dar se mai pot face, oare, alegeri în toamnă în fața estimărilor guvernamentale a peste 1.000 de cazuri diagnosticate în fiecare zi, în luna august?

Am survolat România încordată - pentru a înțelege furtuna socială prin care trecem și efectele ei politice, în preajma alegerilor - cu sociologul Barbu Mateescu, specializat în sociologie politică la Universitatea din Pennsylvania.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Ne găsești pe toate aplicațiile importante: Apple Podcasts | Google Podcasts | Spotify

Mii de copii intră în fiecare zi pe rețelele de socializare și găsesc, involuntar, clipuri care îi încurajează să încerce aparatele lucioase care încălzesc tutunul. Vloggerii le vorbesc adolescenților pe limba lor, iar comercianții îi hipnotizează cu promoții.

Rezultatul: înainte de a ajunge la majorat, peste 18.000 de copii din România consumă deja, zilnic, produse din tutun încălzit. Iar numărul lor crește constant. Încercarea câtorva parlamentari de a schimba legea s-a lovit, zilele trecute, de opoziția a peste 200 de deputați. Cum ajung să dicteze companiile din industria tutunului deciziile luate la cel mai înalt nivel? Refacem această rețea de influență cu Andrei Ciurcanu – jurnalist la Rise Project și autorul celei mai detaliate investigații de până acum despre puterea marilor producători de țigarete în România.

Ne-am întors de unde am plecat: în România sunt diagnosticate, în fiecare zi, la fel de multe cazuri noi de COVID 19 ca în vârful stării de urgență. Dar gândul la vacanță învinge, de multe ori, statisticile alarmante.

După primul weekend aglomerat la mare și pe Valea Prahovei, Guvernul a amânat redeschiderea restaurantelor și îi amenință cu închiderea pe proprietarii de terase și de hoteluri care nu iau măsuri de siguranță. Nici vacanțele plătite deja, în Grecia și în Bulgaria, nu sunt cu mult mai sigure. Sezonul turistic s-a redeschis, oficial, de o lună. Dar singura certitudine rămâne, deocamdată, incertitudinea.

Încercăm să înțelegem cum se planifică o vacanță în siguranță și dacă s-a schimbat în vreun fel turismul românesc în pandemie, într-o discuție cu Răzvan Pascu, consultant în marketing turistic și călător „profesionist”.
On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Ne găsești pe toate aplicațiile importante: Apple Podcasts | Google Podcasts | Spotify

Un an școlar compromis se încheie cu aplauze. Evaluarea Națională de la finalul gimnaziului a adus, statistic, cea mai mare rată de succes din ultimii ani. În Ministerul Educației nu mai stă nimeni să socotească de ce între copiii din sate și cei de la orașe e o prăpastie care se adâncește, deși evaluările lor, la fiecare doi ani, ar fi trebuit să corecteze aceste discrepanțe. Fotografia promoției 2020 apare în ramă cu fețele răzuite a 30.000 de copii. Sunt cei care începeau școala acum opt ani, dar care n-au ajuns să dea examenul final. Despre ei, statul nu mai știe nimic. Ce ar trebui făcut urgent pentru a recupera materia pierdută în ultimele luni? Unde greșesc de ani buni profesorii și ce erori fac părinții cu aceste generații? Mircea Miclea, psiholog, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și fost ministru al Educației, explică de ce examenele cu exigențe reduse nu fac decât să creeze iluzia cunoașterii și, în final, societăți fragile, cu indivizi ușor de manipulat.

Un mare oraș e deseori și un mare consumator de timp. Dar, cu câteva schimbări profunde, în loc să ne mănânce timpul, ni l-ar putea reda.

“Orașul de 15 minute” e un concept care a ajuns recent și în Parlamentul României. Săptămâna viitoare ar urma să se decidă, la vot, cât de repede vom avea, și în orașele noastre, zone fără mașini și benzi auto mai înguste, care să lase spațiu pistelor de bicicletă. Altfel spus, când ne va izbi, dimineața, calmul orașelor pe care le admirăm în Vest.

Gruia Bădescu e cercetător în dezvoltare urbană la Universitatea din Konstanz, în Germania. Și-a luat doctoratul în arhitectură la Cambridge, iar în ultimii ani a bătut lumea în lung și în lat cercetând, lucrând în design urban și predând la Oxford și la București. Între puținii experți români în dezvoltare urbană integrată și reconstrucție post-conflict, Gruia scutură, în acest episod, conceptul „orașului de 15 minute” de idei conspiraționiste și povestește cum au reușit câteva mari orașe din lume să devină mai blânde cu oamenii care le locuiesc.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

40 de milioane de euro au fost puși deoparte în Fondul de rezervă al Guvernului pentru „salvarea presei”. Sunt bani gata să ajungă în conturile unor companii care au site-uri sau licențe în audio-vizual, sub paravanul unei campanii de informare despre criza sanitară. Cât de mult ajută această schemă jurnalismul din România și cine beneficiază de banii publici? Despre consecințele „ordonanței de ajutorare a presei”, așa cum a ieșit din Guvern, am stat de vorbă cu Dragoș Stanca, președintele Biroului Român de Audit Transmedia și unul dintre primii lobby-iști pentru această idee.

Se poate spune chiar orice, pe internet, pentru trafic? În România, s-a evitat un răspuns. Apoi a apărut „cazul Colo”. Alexandru Bălan, un vlogger pentru care o fată de 15 ani „merită bătută și violată”, creează un val de indignare. E denunțat și reținut pentru o noapte. Teribilismul lui Colo ne-a trezit brusc: cu echipamente video minimale, cu răbdare și cu instinctul de a apela la slăbiciunile marelui public, vlogging-ul devine ușor o afacere de succes în care postura de influencer îți aduce o mulțime de bani și nicio responsabilitate. Ca să vedem cum arată fenomenul din interior, care sunt mecanismele care îl fac profitabil și dacă sunt sau nu gata vloggerii să renunțe la libertatea fără margini pe care le-o dă internetul nereglementat, am stat de vorbă cu Matei Dima, unul dintre primii vloggeri cu milioane de urmăritori din România, care își duce acum publicul din online în cinema.

Statele Unite ale Americii sunt puse în fața celor mai violente proteste din ultimii ani, după ce, pe 25 mai, un bărbat afro-american murea sub genunchiul unui polițist, în orașul Minneapolis. Imaginile au fost filmate de trecători și expun cruzimea unei execuții în direct. Violența polițistului le-a redeschis americanilor răni vechi, niciodată uitate. În marile orașe, sute de mii de oameni au ieșit în stradă, repetând strigătul bărbatului ucis: „Nu pot să respir!“. Mai multe metropole sunt în stare de asediu, economia e la pământ, iar societatea este mai divizată ca niciodată. Recompunem imaginea Americii în derivă cu trei universitari americani de origine română care trăiesc la Chicago, la Huston și la Bloomington.

Recorder a publicat, în această săptămână, prima hartă a apei contaminate din satele României. În spatele acestei investigații jurnalistice, stau mii de buletine de analize făcute în 2019 de Direcțiile de Sănătate Publică din toate județele.
Au urmat sute de mesaje în care cititorii au semnalat un paradox: deși au în sat apă curentă, rețeaua lor nu apare în evidențele DSP, prin urmare nici calitatea apei nu e verificată de instituțiile statului. Mai mult, există județe în România în care nu putem avea nici certitudinea că apa declarată potabilă la analize chiar este bună de băut. De ce? Și cum s-a ajuns ca în peste 800 de comune apa de la robinet să fie contaminată? Explică Alex Nedea, jurnalist Recorder și autorul seriei de investigații despre calitatea apei din România rurală.

Conspiraționiști au existat de când lumea. Dar, în momente de criză, se radicalizează și caută să facă prozeliți. Așa au ajuns unii dintre ei în Piața Victoriei. Dar avem a ne teme, în România, că vor fi suficient de mulți cât să conteze? Ce contexte sociale și ce trăsături de personalitate îi fac pe oameni mai deschiși la teorii oculte? Deconspirăm azi psihologia conspiraționistului cu Dragoș Iliescu, profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și expert în testare educațională.

Ce înseamnă revenirea la viața fără restricții? Jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, de la teleleu.eu, și-au petrecut ultimele săptămâni în Portugalia, documentând traiul românilor de acolo. Chiar dacă portughezii au ieșit din izolare de acum o săptămână, viața e lipsită de miracole: românii din Portugalia care au afaceri în turism și în construcții își dau seama cât de greul le va fi să supraviețuiască.  

„Mor oameni, moare piața muncii, (…) mor speranțe și instituții al căror temei părea de neuzurpat. Așa stând lucrurile, nu putem pretinde ca un săptămânal de cultură să supraviețuiască nestingherit.” Așa își începe scriitorul Andrei Pleșu editorialul „O dilemă mai puțin în presa noastră”, publicat zilele trecute.  E „Dilema veche” pe cale să dispară, la capătul a 27 de ani în care a ieșit neîntrerupt de sub tipar, în fiecare joi?

Trăim vremuri în care țările caută să afle cum să folosească mai bine tehnologia pentru a supraveghea fiecare mișcare, fiecare întâlnire a oamenilor de pe stradă. I se spune protecție în pandemie, dar acum câteva luni ar fi fost de neconceput, cel puțin în state democratice.

China și Singapore au testat primele ideea, iar Australia și Norvegia au deja milioane de utilizatori care își  pun de bunăvoie telefoanele să îi monitorizeze ca să se poată întoarce la viața de dinainte. Franța, Germania și Marea Britanie vin din urmă, iar Apple și Google vor lansa în câteva zile o aplicație proprie care ne urmărește pentru a ne avertiza dacă ne-am apropiat de o persoană infectată cu SARS-CoV-2.

Vom fi obligați să acceptăm aceste aplicații? Ce vor afla serverele despre noi? Cine va avea acces la date? Ne-a ajutat în vreun fel inteligența artificială, până acum, în pandemie?

Invitatul acestui episod „On the recod” este jurnalistul George Buhnici. Îl știți deja din podcastul #IDGLCC, de pe canalul lui de YouTube și de pe Cavaleria.ro.

Acolo unde e sărăcie apare, deseori, și violența. Iar în România, sărăcia se adâncește în aceste zile în care virusul cel nou conviețuiește cu unul mai vechi – cel al nepăsării unui stat care ignoră încă efectele colaterale ale pandemiei de COVID: izolare socială, abandon școlar, abuzuri.

Știm prea puțin despre ce se întâmplă acum în sate, despre ulițele păzite de jandarmi și despre copiii trimiși să facă lecții online chiar dacă n-au internet acasă.

De ce adâncirea în sărăcie a României rurale ne privește, de fapt, pe toți explică azi Mihaela Nabăr, directorul executiv al Fundației World Vision România.

Paștele în timpul pandemiei ne-a împărțit în credincioși și atei, în creștini practicanți și creștini cu numele. Disputa despre a lua lumină, dar și coronavirus n-a lăsat pe nimeni deoparte.

De unde această dorință a ortodocșilor practicanți de a fi la biserici, în noaptea Învierii, cu gândul la viața veșnică și nu la cea de azi? De ce Biserica Ortodoxă Română are ezitări în a asuma Paștele în singurătate și în tăcere, așa cum alte confesiuni au făcut-o?

În episodul de azi „On the record”, am căutat o explicație împreună cu Laurențiu Gheorghe, filosof și teolog, care și-l poate închipui pe Hristos spunând „Stați acasă!”. Pentru atei, poate fi  un exercițiu de empatie. Pentru credincioși, un fel de a căuta lumina rațiunii.

Într-o singură săptămână, am văzut la televizor cum se manifestă tupeul, isteria, întunericul uman în toate formele lui. Moartea jurnalistei Iulia Marin de la Libertatea a devenit, sub ochii unei națiuni în permanentă stare de alertă, subiect de serial cu accente subumane.

Filtrul audiovizualului românesc ar trebui să fie CNA. Dar, când posturi ca România TV trec ușor peste amenzile formale și propagă mai departe ura și discriminarea, se pornește un buldozer greu de suportat și aproape imposibil de oprit – violența psihologică la scară națională.

Ce ne rămâne de făcut? În primul rând, informarea. Din cărți și de la specialiști despre ce este, cu adevărat, suferința psihică și cum ne putem îngriji de propria sănătate mintală. Apoi, înțelegerea mai profundă a ceea ce-am trăit, istoric, și a ceea ce trăim chiar acum.

Explicațiile vin, în acest episod, de la Cătălina Dumitrescu – psiholog clinician și psihoterapeut, doctor în științe psihologice, autor de carte și de articole despre știință și cunoaștere de sine publicate la editura Humanitas și în revista „Dilema Veche”.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

***

Helpline DepreHUB: Pentru sprijin și prim-ajutor psihologic, în caz de episoade depresive, anxietate sau atacuri de panică, hub-ul antidepresie poate fi contactat non-stop la numărul de telefon 037 445 6420, apelabil gratuit din orice rețea, la nivel național.

Cât de mult am pierdut în primele patru săptămâni de blocaj economic și în cât timp putem recupera.  Ce vom găsi când ne vom întoarce la joburi? Cât pot rezista companiile din România? Ce ne mai permitem să plătim, ca stat, în lunile care urmează și de ce criza de azi nu seamănă cu cea din 2009? Ne-a explicat Dan Bucșa, economistul-șef pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit.

Primul oraș închis din cauza coronavirusului în România, Suceava ilustrează începutul unei crize pe care scenariile guvernamentale o văd întinsă pe încă trei luni. Ce au în comun cu cel de la Suceava alte zeci de spitale desemnate să lupte acum cu noul virus? Stă la pândă în aceste zile și o altă criză, a medicamentelor? Explică în detaliu Victor Ilie, jurnalist de investigație și autorul unor anchete despre diagnostice fictive, trafic de medicamente și excese de putere în spital.

Zeci de mii de români care munceau în țările din vestul Europei s-au întors luna aceasta în România, după ce criza provocată de pandemia de coronavirus le-a spulberat contractele de muncă și planurile de viitor. Suntem mai mulți, mai săraci și mai speriați de ce urmează. Ne vom înțelege unii cu alții? Am vorbit cu Radu Umbreș, doctor în antropologie socială al University College din Londra, interesat de migrație, dar și de relațiile de rudenie și de încredere dintre oameni în lumea rurală.