Explore every episode of the podcast Pe Agendă

Prevederile legii și spiritul acesteia sunt clare: Biserica este separată de stat, clerul nu trebuie să se implice în procesele politice, electorale. Cum și de ce, totuși, o parte a preoțimii, cel puțin, găsește de cuviință să se regăsească în concertul politic de acum și la ce narațiuni – uneori de-a dreptul politicianiste – recurge pentru a influența mințile și inimile enoriașilor înainte ca aceștia să ajungă sau, poate, să nu ajungă în fața unei urne de vot? Discutăm în podcastul „Pe Agendă” cu istoricul și analistul politic Armand Goșu (București) și cu Victor Gotișan, cercetător mass-media, licențiat în teologie.

În noul episod „Pe agendă” analizăm de ce se tulbură lumea cu narațiunea că, în Uniunea Europeană, moldovenii vor fi obligați să-și vândă pământul străinilor. Pe experiența altor state, devenite deja membre ale UE, explicăm care sunt pârghiile pe care le are R. Moldova în vederea negocierii unui moratoriu privind vânzarea terenurilor agricole cetățenilor altor țări sau a unor condiții restrictive în acest sens. Lămurim lucrurile împreună cu istoricul și analistul politic Armand Goșu și Andrei Curăraru, expert în politici publice de la Comunitatea WatchDog.

În acest episod „Pe Agendă” este analizată narațiunea presupusei militarizări a R. Moldova, promovată în campania electorală pentru alegerile prezidențiale de unii politicieni din R. Moldova, dar și din afara ei. Invitații ediției: analistul politic Armand Goșu și președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămadă, vorbesc despre diferențele dintre modernizarea armatei R. Moldova și așa-zisa militarizare a ei, dar și despre exploatarea fricii că R. Moldova ar putea fi atrasă într-un război. Ce scopuri vrea să atingă această narațiune electorală? Cărui public îi este destinată?, sunt doar câteva întrebări la care găsiți răspunsul în această ediție „Pe Agendă”.

Va ceda R. Moldova din puterea sa decizională pe calea integrării europene? Este Uniunea Euroasiatică o alternativă viabilă Uniunii Europene? Care este „încărcătura” și ce se ascunde în spatele narativelor actorilor politici moldoveni despre comunitatea LGBTQ? În noul episod al podcastului „Pe agendă” răspundem la aceste întrebări și disecăm aceste narațiuni împreună cu analistul politic și istoricul Armand Goșu, de la București, și directorul executiv al Comunității WatchDog, Valeriu Pașa.

R. Moldova intră pe 20 septembrie în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, iar pe 20 octombrie moldovenii sunt așteptați la secțiile de vot ca să-și aleagă viitorul șef de stat. Dar cum ar trebui să fie un președinte în actuala situație geopolitică și de securitate? Ce proiecte de țară ar trebui să își asume un lider moldovean și cum ar trebui „să se înțeleagă” cu vecinii? Despre acestea și altele vorbim în podcastul „Pe Agendă” cu profesorul de științe politice de la Universitatea din București, politologul Cristian Preda.

UE ar fi eșuat ca atare dacă nu ar fi dat R. Moldova și Ucrainei șansa de aderare, consideră ex-președintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves. El accentuează în podcastul „Pe Agendă” de la Europa Liberă că procesul de aderare la UE nu este un „lucru pasiv”, cere reforme și presupune o muncă grea.

Venit la Chișinău să lanseze un ghid civic pentru alegătorii români: „Ce vrem de la președintele țării?”, profesorul de științe politice la Universitatea din București, Cristian Preda, descrie în podcastul video „Pe Agendă” profilul de președinte corespunzător cerințelor naționale și europene actuale. Profesorul Preda încurajează neutralitatea R. Moldova, chiar în contextul aderării la UE și explică cum ar trebui să fie un lider politic în vreme de război și instabilitate.

În cei 33 de ani de la declararea independenței, R. Moldova a trecut prin schimbări „profunde”, crede jurnalistul din Marea Britanie, originar din România, Petru Clej. Un atent observator al evoluțiilor moldovene, el consideră că R. Moldova trebuie să-și rezolve prioritar problemele din justiție.

Guvernatoarea Băncii Naționale a R. Moldova, Anca Dragu, vorbește în podcastul „Pe Agendă” despre motivele și contextul venirii sale din România în funcția de guvernatoare a băncii centrale de la Chișinău. Dragu explică și de ce prețurile în R. Moldova par mari pentru cei mai mulți dintre cetățeni.

Precum alte țări din regiune, R. Moldova se confruntă cu o criză demografică, manifestată prin valuri de emigrare, scădere a natalității și îmbătrânire a populației. Cum poate fi transformată însă această criză într-o oportunitate? Ce politici demografice ar trebui să existe într-o țară ca R. Moldova? Și cum poate fi potențialul uman existent valorificat astfel încât „să dezvolte țara”? Sunt câteva dintre întrebările la care răspunde în cel mai recent podcast „Pe Agendă” reprezentanta Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în R. Moldova, Karina Nersesyan.

Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN), condus de primarul Ion Ceban, și partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiuni considerate rivale, au votat împreună, cu o întârziere de șapte luni, bugetul Chișinăului. Zinaida Popa, președinta fracțiunii PAS în Consiliul Municipal Chișinău (CMC), a criticat în podcastul „Pe Agendă” bugetul și prevederi din el, dar spune că aleșii locali au aprobat alegând „răul cel mic” și reieșind „din necesitățile cetățenilor”. Cine a câștigat și cine a pierdut în urma acestui vot? Cine și ce a cedat? Este posibilă o alianță între MAN și PAS în viitor? Sunt întrebări la care găsim răspunsul în podcastul „Pe Agendă” cu Cristina Popușoi.

De ce vor deputații partidului de guvernare să relaxeze regulile pentru publicitatea la jocurile de noroc, după ce tot ei au cerut excluderea definitivă a reclamelor pentru acestea? A pus guvernarea pe stop privatizările companiilor de stat înainte de campania electorală? Sunt câteva din întrebările la care a răspuns în podcastul „Pe Agendă” deputatul PAS, Radu Marian.

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, vorbește în cel mai recent episod al podcastului „Pe Agendă” despre miza organizării în aceeași zi a alegerilor prezidențiale și a referendumului pentru aderarea la UE. De asemenea, el spune cum tratează autoritatea electorală eventualele ingerințe în alegeri ale Federației Ruse, așa cum și-au exprimat temerea autoritățile și unii politicieni moldoveni.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, vorbește în podcastul video „Pe Agendă” despre intenția de a produce energie electrică pentru Ucraina pe teritoriul R. Moldova, folosind gaze ucrainene. El mai explică la ce etapă este construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău, menită să interconecteze electric R. Moldova cu România, precum și ce ar urma să se întâmple cu aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene, după ce Ucraina nu va mai transporta prin țevile de pe teritoriul său gaze naturale din Federația Rusă. Ministrul se referă și la perspectivele Republicii Moldova de a folosi energia verde și afirmă că țara va putea produce „30% de energie electrică din sursele regenerabile către anul 2030”.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, vorbește în cel mai recent podcast „Pe Agendă” despre „campania agresivă de promovare” a profesiei de pedagog, despre rezultatele „mascate” la examenele de clasa a noua și regulile mai dure care vor fi impuse de anul viitor pentru aceste teste. El promite că materia comasată „științe” nu va deveni obligatorie la „nici o etapă” și spune cu cine se consultă atunci când face reforme în domeniul educațional. În opinia lui Perciun, în R. Moldova există școli mai bune „ca o școală medie din Paris”.

Președintele Comisiei de vetting a procurorilor, Christopher Lehmann, în trecut procuror federal în SUA, vorbește în cel mai recent podcast „Pe Agendă” de la Europa Liberă despre felul în care vor fi audiați procurorii anticorupție, de ce procesul va porni mai târziu, la începutul lunii august. De asemenea, Lehmann vorbește despre cazul judecătoarea Tatiana Răducanu, care a demisionat din comisie a urmare a unor bănuieli de legături corupte cu Ilan Șor și Veaceslav Platon. Lehmann, care a lucrat în proiecte de justiție, în Ucraina și Rusia, face și o comparație între acele sisteme de justiție și cel din R. Moldova.

Procurorul general Ion Munteanu vorbește în cel mai recent podcast video „Pe Agendă” de la Europa Liberă despre evoluțiile din investigarea cazului fostului șef al Statului Major al Armatei Naționale, Igor Gorgan, bănuit de colaborare cu servicii secrete ale Rusiei. De asemenea, Munteanu explică de ce procurorii sunt reticenți față de procedura de vetting, dar se arată optimist că vor exista mai puține demisii decât se anticipa. În podcast, procurorul general explică cât mai poate recupera R. Moldova din frauda bancară și spune în ce mod procurorii investighează infracțiuni conectate cu războiul hibrid.

Majoritatea parlamentară a extins noțiunea și infracțiunea de „trădare de patrie” din Codul Penal, „din cauza provocărilor cu care se confruntă R. Moldova după invazia rusă împotriva Ucrainei”, spune deputatul PAS, Andrian Cheptonar în podcastul video „Pe Agendă”. Deși modificările au fost criticate pentru că ar putea afecta libertatea de exprimare și vocile critice, PAS nu are de gând să le anuleze, pentru că „trebuie să protejeze țara”. În podcast, el explică ce infracțiuni pot fi tratate ca „trădare de patrie” și spune în ce circumstanțe dezinformarea ar putea fi clasată ca „trădare de patrie”.

Analistul politic Igor Boțan vorbește în podcastul „Pe Agendă” despre efectele pe care le poate avea „Pactul pentru Europa”, semnat la Chișinău de mai multe partide politice moldovene declarate pro-europene. Igor Boțan analizează, de asemenea, care sunt cei mai importanți candidați la alegerile prezidențiale din octombrie 2024, dar și de ce alegerile prezidențiale moldovene vor fi, din nou, „profund geopolitice”.

Circa un milion de locuințe și 1,4 milioane de persoane, adică aproape jumătate din populația Moldovei, au fost numărate într-o lună și o săptămână la recensământul care a început pe 8 aprilie și se va încheia pe 7 iulie. Sute de persoane au refuzat să participe, dar nu au fost încă amendate.  

Marcarea în aceeași zi, pe 9 mai, prin evenimente publice a Zilei Europei și a Zilei Victoriei ar putea fi un prim pas spre reconcilierea socială pe care-l face guvernarea PAS, opinează sociologul Vitalie Sprînceană în podcastul Europei Libere „Pe Agendă”.

Etnografa Varvara Buzilă a vorbit în podcastul video „Pe Agendă” despre felul în care R. Moldova marchează Paștele și tradițiile autohtone care ar putea fi înscrise în Patrimoniul Mondial al UNESCO. Folclorista a abordat inclusiv ritualul aducerii luminii sfinte de la Ierusalim și cum se implică politicienii în acest proces.

Igor Munteanu, unul dintre liderii blocului „Împreună” și președintele CUB, vorbește în podcastul „Pe agendă” despre „Pactul pentru Europa” și ce alte partide urmează să îl semneze. El menționează că blocul va propune un candidat la alegerile prezidențiale, fără a dezvălui însă pe cine. Munteanu subliniază că dialogul între opoziție și guvernare este rar și se întâmplă doar după „evenimente majore”.

Ministrul Afacerilor Externe al R. Moldova, Mihai Popșoi, vorbește în podcastul „Pe Agendă” despre relațiile diplomatice cu Rusia, care „au ajuns la cel mai jos nivel”. Popșoi susține că este complicat R. Moldova să aibă relații bune și cu Estul și cu Vestul, din cauza invaziei ruse în Ucraina.

Negociatoarea-șefă a R. Moldova cu UE, Cristina Gherasimov, spune în podcastul video „Pe Agendă” de la Europa Liberă când ar putea deschide țara primul capitol al negocierilor de aderare. Gherasimov mai afirmă că punerea în aplicarea a legislației europene în R. Moldova „nu se oprește la Nistru”.

Șeful misiunii civile a UE în R. Moldova, Cosmin Dinescu, vorbește în podcastul Europei Libere „Pe agendă”, prin ce este diferită misiunea civilă trimisă în R. Moldova de alte misiuni, cât de pregătită este R. Moldova să facă față amenințărilor hibride și de ce experții misiunii estimează o creștere a acestor amenințări.

În acest episod, aflați cum a început campania pentru alegerile europarlamentare în stânga Prutului, și discutăm despre o reformă majoră a sistemului de sănătate în Republica Moldova – trecerea la rețeta electronică.

Vicepreședinta Comisiei parlamentare de securitate, Ana Racu, a spus Europei Libere că autoritățile moldovene s-au sprijinit și pe expertiza unor parteneri europeni când au spus că recentul incident de la Tiraspol în care a fost distrus un elicopter militar a fost o înscenare pentru a cauza panică.

În această ediție, aflați ce șanse mai au să fie numiți în funcții judecătorii respinși de președinta Maia Sandu, dar și cine are grijă în Moldova de adulții cu Sindromul Down.

În acest episod, aflați ce spun autoritățile și experții independenți despre elicopterul care a ars la Tiraspol, și dacă ultimele măsuri ale guvernului vor putea rezolva criza medicilor veterinari?

În ediția de astăzi, discutăm despre proiectul de lege care instituie, în premieră, votul prin corespondență pentru cetățeni moldoveni din diaspora, dar și despre ultimul top al celor mai fericite țări din lume.

Analistul politic și istoricul Anatol Țăranu analizează în podcastul video „Pe Agendă” procesul electoral din Federația Rusă, din 15-17 martie, prin care Vladimir Putin și-a mai asigurat un mandat de președinte. Țăranu vorbește despre cum ar putea evolua relațiile oficiale dintre Chișinău și Moscova, ce pericole există pentru R. Moldova cu Putin în continuare la putere, dar și încotro se va îndrepta Rusia după aceste alegeri strâns controlate de Kremlin.

În acest episod, aflați de ce Chișinăul a expulzat încă un angajat al ambasadei ruse, ce se știe despre elicopterul care a ars la Tiraspol, și de ce chestiunea extinderii UE ar putea să nu fie una prioritară la următorul summit al liderilor europeni.

În ediția de astăzi, aflați cum își propune Maia Sandu să organizeze un referendum la toamnă, atunci când va candida pentru un nou mandat de președinte, cum au decurs alegerile prezidențiale rusești în Moldova și care sunt temele majore ale săptămânii politice americane.

În acest episod, aflați cum a reizbucnit disputa de jurisdicție canonică de pe teritoriul Republicii Moldova dintre Patriarhia Română și Patriarhia Moscovei. Dar și ce crede cunoscutul scriitor Vladimir Beșleagă despre puterea politică și puterea oamenilor de creație.

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, vorbește în podcastul video „Pe Agendă” de la Europa Liberă despre felul în care concursul eșuat pentru funcția de procuror general al R. Moldova ar aduce atingere procesului de integrare europeană. Ce vor face autoritățile de la Chișinău în situația în care Rusia deschide secții de votare în stânga Nistrului, în ciuda interdicției și protestelor diplomației moldovene. De ce în Legislativ majoritatea parlamentară a PAS nu se înțelege cu opoziția, dar reușește să construiască alianțe la nivel local?

În acest episod, aflați care a fost replica ambasadorului rus, Oleg Vasnețov, la protestul ministerului moldovean de Externe, și câte condiții mai are de îndeplinit Moldova pentru începerea negocierilor de aderare la UE, după ultima evaluare a Comisiei Europene.

În acest episod, aflați de ce protestează îngrijitorii persoanelor cu dizabilități din Chișinău, ce este „Universitatea pentru vârsta a treia” și care sunt principalele teme ce au marcat săptămâna politică americană.

În acest episod, vorbim despre deficitul acut de profesori în școli la mai multe discipline și de ce în Moldova nu există (pe hârtie), practic, boli profesionale.

Deputatul Oazu Nantoi vorbește în cel mai recent podcast „Pe Agendă” de la Europa Liberă despre efectele așa-zisului congres de la Tiraspol, cum a schimbat războiul din Ucraina modul de aplicare a pârghiilor pe care le au autoritățile constituționale de la Chișinău asupra Tiraspolului.

În acest episod, aflați ce spune SIS despre „implicarea” Moscovei în procesele electorale din Moldova, dar și ce este „Super Tuesday”, una din cele mai importante zile în cursa pentru președinția SUA.

În acest episod, aflați ce urmări a avut anularea concursului pentru funcția de procuror general și de ce SUA l-a sancționat pe un cetățean moldovean cu reședință într-o țară africană.

În acest episod, aflați ce i-au cerut, până la urmă, Rusiei așa-numiții aleși locali din regiunea transnistreană și ce reacții a stârnit demersul lor la Chișinău, la Moscova și la Washington.

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, vorbește despre evoluțiile în cazuri sensibile, precum: incendierea Centrului de informare și documentare NATO, lipsa a trei mii de cartușe de la Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” și altele.

În acest episod, discutăm despre criza de studenți în R. Moldova, despre noile sancțiuni americane care i-au vizat și pe unii cetățeni moldoveni, dar și despre continuarea sprijinului UE pentru Ucraina.

În acest episod discutăm despre Congresul convocat de liderul regiunii separatiste și mai ales despre motivele care l-ar fi putut determina pe Vadim Krasnoselski să recurgă la această rară formă de reuniune a tuturor așa-numiților „aleși ai poporului”.

În acest episod, aflați ce spune ministrul moldovean al apărării despre planurile pentru întărirea securității spațiului aerian, dar și cum a reușit Iranul să livreze Rusiei sute de rachete cu rază scurtă de acțiune.

Nu sunt indicii că R. Moldova ar fi amenințată direct de Rusia pe plan militar, dar pericolele „hibride” ruse sunt reale, iar Statele Unite și-au mărit asistența pentru armata moldoveană de la începutul războiului din Ucraina, a declarat Europei Libere ambasadorul SUA la Chișinău, Kent Logsdon.

În acest episod discutăm despre ultima rundă de negocieri dintre fermierii protestatari din Moldova și guvern, care va fi urmată de încă o întrevedere, dar și de radicalizarea protestului fermierilor polonezi, supărați de două lucruri: concurența ieftină din Ucraina și politica ecologică a UE.