Natura la usa ta #podcast – Details, episodes & analysis

Dacă sunteți genul care merge în drumeții prin parcuri naționale sau alte arii protejate, sunt șanse mari să fi dat peste case vechi, biserici de lemn sau de zidurile vreunei cetăți. Sau, întrând în vorbă cu localnicii, poate ați aflat câte ceva despre sărbătorile și tradițiile locului. Toate cele enumerate sunt forme de patrimoniu, fie că vorbim de patrimoniu natural sau cultural.

Nu de puține ori, patrimoniul natural și cel cultural se pot pune reciproc în valoare. Am discutat despre acest subiect în cadrul Dialogului despre Natură și Oraș din 7 noiembrie 2023. Și chiar dacă toate evenimentele din seria Dialog despre Natură și Oraș au fost special, acesta ne-a scos din zona de confort și ne-a dat multe teme de gândire.
Alexandru Andrășanu, expert geoparcuri UNESCO: “Patrimoniul e tot ce am primit, de la oameni sau de la natură, și e ce trebuie să dăm mai departe. Fără patrimoniu suntem pierduți în timp și spațiu. Știți că există acea comedie cu un cuplu în care ea uita tot ce a făcut în ziua precedentă (n.r. “50 First Dates” cu Adam Sandler și Drew Barrymore). În fiecare zi se uita la o înregistrare, ca să își dea seama cine e și cine sunt cei din jurul ei. Cumva, acela e patrimoniul.”
Eugen Vaida, fondator Ambulanța pentru Monumente: „Patrimoniul natural înseamnă apa curată sau aer curat. Patrimoniul cultural înseamnă identitate și echilibru. Foarte mulți dintre noi suntem în cautarea identității, și câți dintre dumneavoastră ați cunoscut oameni care nu își găsesc locul? Sau își schimbă des locul de muncă sau se mută dintr-o parte în alta? Oamenii aceștia își caută identitatea.”
Florin Stoican, președintele Rețelei pentru Natură Urbană: “Oamenii trebuie să perceapă patrimoniul ca o sursă de bunăstare și trai sănătos. Dacă se va întâmpla acest lucru, ei singuri vor investi în conservarea lui și nu va mai fi cazul să vină vreo autoritate să le impună lucruri sau să le dea amenzi. Legile nu sunt decât niște convenții și autoritățile sunt exponenți ai societății noastre . Noi toți avem puterea de a salva, conserva și da mai departe patrimoniul.”

.....

Urmărește-ne și aici:

Instagram: https://bit.ly/2JksIfX

Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz

Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana

Website: https://bit.ly/3mAkAGj

Youtube: https://www.youtube.com/@parculnaturalvacaresti

Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.

Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric

Grafică și montaj: Kuantum Studio

Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!

⁠#podcast⁠ ⁠#NaturaLaUsaTa⁠ ⁠#BiodiversitateUrbana⁠ ⁠#ReteauaPentruNaturaUrbana⁠ ⁠#haide⁠ ⁠#ActiveCitizensFund⁠ ⁠#Romania⁠ ⁠#ActiveCitizens⁠ ⁠#EEAandNorwayGrants

“Prezența șacalului auriu în localități este un indicator al ignoranței umane și al gunoaielor aruncate de-a valma și nereciclate”, spune Ovidiu Banea, ecolog-biolog la Crispus NGO Sibiu România.

Și da, șacalii mai vânează și iezi, viței sau păsări de curte. Însă o gospodărie înconjurată cu un gard și păzită de câini este mult mai puțin tentantă pentru șacali. Desigur, mai contează și faptul că, în mod frecvent, animalele domestice moarte sunt aruncate pe câmp, în loc să fie incinerate sau, măcar, îngropate.

Altfel, în zonele agricole, hrana șacalilor este formată într-o proporție covârșitoare (până la 80%) de rozătoare. Dacă mai punem și faptul că neutralizează virușii gripei porcine sau aviare consumând cadavre de mistreți sau păsări sălbatice, rezultă că șacalii pot să ne fie de ajutor.

Acesta și unul dintre motivele pentru care, surpinzător pentru mulți, sacalul auriu (Canis aureus) se află în Anexa a V-a a Directivei Habitate, alături de capra neagră (și nu numai). Simplificând, șacalul auriu și capra neagră beneficiază de același statut de protecție la nivelul Uniunii Europene. În cazul lor, este obligatoriu studiul efectivelor si monitorizarea acestora înaintea luării oricăror măsuri de management, cum ar fi, în cazul șacalilor din România, cote de vânătoare de peste 80%. În situația de față, vorbim despre cote de exterminare.

În mod cert, șacalii s-au înmulțit foarte mult în ultimele decenii. Însă, în niciun caz, nu e vorba despre o specie nouă în fauna României. Prima documentare științifică a avut loc în 1929, pe un ostrov al Dunării, însă specia a fost consemnată cu mult timp înainte. De exemplu, în Descriptio Moldaviae (apărută la început de secol 18), Dimitrie Cantemir vorbește despre cical / șacal. Ca să fim cât se poate de onești, sunt și specialiști (Mihai Marinov este unul dintre ei) care consideră că cicalul lui Cantemir nu ar fi neapărat tot una cu șacalul, ci un cumul de mai multe animale.

Șacalul apare însă și în memoriile de război ale lui George Topârceanu;

“…nu-mi venea să cred când spuneau bulgarii că prin aceste locuri trăiesc în libertate şacali, ca-n pustiul Arabiei pietroase – până ce-am văzut cu ochii unul într-o noapte, ţinând discurs la lună.”

Prin urmare, șacalii ajungeau ocazional și în România, dar fiind o prezență mult mai discretă decât acum, nu au lăsat urme în mentalul colectiv. Așa se face că avem povești, legende, locuri sau nume care amintesc de lupi, urși sau vulpi. Nu și despre șacali. Pe viitor însă, foarte probabil, lucrurile se vor schimba.

.....

Urmărește-ne și aici:

Instagram: https://bit.ly/2JksIfX

Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz

Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana

Website: https://bit.ly/3mAkAGj

Youtube: https://www.youtube.com/@parculnaturalvacaresti

Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.

Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric

Grafică și montaj: Kuantum Studio

Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!

#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants

Boarța (Rhodeus amarus), căci despre ea este vorba, nu e mai mare decât un deget. Trăiește în majoritatea râurilor României, în zonele de câmpie și de deal. Conform unei monitorizări făcute de cei de la Asociația Grupul Milvus, boarța este a patra cea mai abundentă specie piscicolă în râurile din Ardeal. Probabil, situația nu e mult diferită nici în celelalte zone ale țării.

Deși se întâlnește frecvent în România, boarța este specie protejată Natura 2000. Fiind incomparabil mai rară în Vestul Europei, a fost protejată în toată Europa.

Motivul dispariției din cele mai multe râuri europene are legătură cu felul în care boarța se înmulțește. În perioada de reproducere, femela dezvoltă un tub cu care depune icrele în interiorul scoicilor de rău. Mulțumită scoicilor (care se hrănesc prin filtrare), icrele primesc apă mai bogată în oxigen, sporind șansele de eclozare. De asemenea, în scoică, icrele se află într-un veritabil seif natural, pe care puțini prădători îl pot deschide.

Problema este că cele mai multe scoici sunt sensibile la poluare. Așa cum spuneam, se hrănesc prin filtrare și tind să acumuleze substanțe toxice. Din acest motiv, scoicile au dispărut din foarte multe râuri europene și, odată cu ele, au dispărut și boarțele. Explicația detaliată ne-a oferit-o ihtiologul Nagy Andras Attila de la Asociația Grupul Milvus, în cel mai nou episod al podcastului “Natura la Ușa Ta”.

Trăgând linie, faptul că în România mai există populații semnificative de boarță, oricât de ciudat ar suna, arată că apele noastre sunt încă mai curate decât cele din Vestul Europei.

P.S.: În perioada de reproducere, și masculul speciei trece prin schimbări uimitoare. Culorile lui nupțiale aduc mai mult a pește exotic.

...

Urmărește-ne și aici:

Instagram: https://bit.ly/2JksIfX

Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz

Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana

Website: https://bit.ly/3mAkAGj

Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.

Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric

Grafică și montaj: Kuantum Studio

Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!

#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants

Rapanele sunt melci marini și în sectorul românesc al Mării Negre, reprezintă cam 70 la sută din captura comercială. În plus, rapanele sunt un tip de fructe de mare și la o cautare rapidă pe Google, nu le-am găsit la mai puțin de 100 de lei kilogramul. Deși vorbim de o specie abundentă, rapanele au ajuns în Marea Neagră în urmă cu mai puțin de 100 de ani, pe chila vaselor sau în apele de balast ale acestora. 

În zona lor de origine (mările Asiei), rapanele au prădători naturali care le țin populația sub control. În lipsa unor prădători în Marea Neagră, rapanele s-au înmulțit exploziv și până la un punct, au produs dezechilibre majore. Motivul îl reprezintă felul în care se hrănește rapana. Pe scurt, vorbim despre un melc carnivor care perforează cochiliile scoilor, consumând conținutul acestora. Doar că scoicile se hrănesc prin filtrare și când un număr semnificativ al acestora a dispărut (stridiile din Marea Neagră sunt extrem de rare, tocmai din cauza rapanelor), au avut loc înfloriri algale uriașe și scăderi ale nivelului de oxigen din apă. Din aproape în aproape, rapanele au contribuit (mai sunt și alte motive) la scăderea efectivelor piscicole și vă invităm să ascultați explicația detaliată pe care ne-a oferit-o Răzvan Popescu-Mirceni, biolog și director coordonator Oceanic-Club. 

Partea bună este că după zeci de ani de la venirea rapanelor în Marea Neagră, au început să apară și prădătorii lor. E drept, “apară” e un termen destul de nepotrivit, pentru că vorbim despre specii care existau deja aici Doar că, între timp, au realizat că rapanele sunt bune mâncat. E vorba despre o specie de burete marin, una de crab și de... oameni! Așa cum spuneam, rapanele sunt fructe de mare și din Marea Neagră se colectează acum cantități impresionate. Consumul de rapane ține în echilibru ecosistemele Mării Negre, cu o mențiune extrem de importantă: contează și felul în care sunt colectate rapanele. Inițial, rapanele erau adunate manual, de către scafandri. Mai există și posibilitatea de a le atrage în capcane, dar pe măsură a crescut cererea, pescarii au început să trauleze fundul mării, „rașchetând” tot ce întâlnesc în cale, nu doar rapanele.

....

Urmărește-ne și aici:

Instagram: https://bit.ly/2JksIfX

Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz

Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana

Website: https://bit.ly/3mAkAGj

Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.

Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric

Grafică și montaj: Kuantum Studio

Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!

#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants

Vânat pentru blană, carne și uleiuri și, implicit, dispărut din mai toată Europa în urmă cu două secole, castorul (Castor fiber) a revenit spectaculos în România. Neoficial, câteva mii de exemplare trăiesc în râurile României și, tot mai frecvent, castorii pot fi întâlniți și în orașele traversate de cursuri de apă. Pe cursul Mureșului din Arad, cei de la Asociația Excelsior au estimat că trăiesc în jur de 100 de exemplare. Acest lucru s-a întâmplat mulțumită unor programe de reintroducere desfășurate în Ungaria și România, prin care castorii au fost eliberați pe Mureș (și nu numai), în amonte și în aval de Arad.

Programele de acest fel nu sunt ieftine și nici simplu de pus în practică. Dar, spun biologii, a meritat. Motivul? Castorii sunt veritabili ingineri și peisagiști ai naturii și de barajele pe care le construiesc (și de micile lacuri de acumulare din spatele lor) beneficiază pești, amfibieni, insecte, țestoase sau păsări acvatice.  În caz de furtuni sau ploi, barajele castorilor reduc riscul de inundații. În perioadele de secetă, apa acumulată se eliberează lent și asigură un flux constant.

În Arad, unde Mureșul are chiar și 100 de metri lățime, castorii nu construiesc baraje cu copacii pe care îi rod și îi doboară, dar realizează o selecție naturală și o diversificare a vegetației, favorizând regenerarea vegetației și consolidarea malurilor.

Discutăm despre acest subiect cu Ovidiu Pîrv, membru al Asociației Excelsior Arad și inginer silvic, în cel mai mai nou episod al podcastului “Natura la Ușa Ta”.

....

Urmărește-ne și aici:

Instagram: https://bit.ly/2JksIfX

Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz

Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana

Website: https://bit.ly/3mAkAGj

Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.

Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric

Grafică și montaj: Kuantum Studio 

Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!

#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants

Mai mult ca sigur, este una dintre cele mai răspândite specii de pești din apele României (și nu numai). Oricât de ciudat ar suna, succesul acestei specii (în dauna altora) are mare legătură cu faptul că toate exemplare mai mari sunt femele. Da, ați înțeles bine: carasul (Carassius gibelio), căci despre el este vorba, își schimbă sexul!

Ca urmare a acestui fapt, carasul practică ceva ce se numește “parazitism reproductiv”. După cum ne-a explicat Andrei Togor, președintele Asociației Aqua Crisius, icrele de caras vin în contact cu lapții masculilor altor specii, dar 100% din puietul rezultat este caras. A.D.N.-ul paternal se dizolvă sau este distrus înainte de a fuziona cu icra. Problema apare când femelele altor specii ajung la maturitate și nu mai are cine să le fecundeze icrele, deoarece masculii au fecundat în prealabil icrele de caras. Se întâmplă frecvent la crap, ca masculii acestei specii să depună lapții pe icrele de caras. Așadar, scade din punct de vedere numeric crapul, dar și linul sau caracuda, și crește carasul.

Și ar mai fi ceva: o bună parte dintre biologi consideră specia ca fiind asiatică, ajunsă pe teritoriul actual al României în urmă cu aproximativ un secol. Expansiunea carasului a început însă relativ recent, în urma inundațiilor din anii ’70, când peștii au scăpat din fermele piscicole și, practic, s-au răspândit în toate râurile.

....

Urmărește-ne și aici: 

Instagram: https://bit.ly/2JksIfX 

Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz 

Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana 

Website: https://bit.ly/3mAkAGj 

Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești. 

Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric 

Grafică și montaj: Kuantum Studio Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. 

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă! 

#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants

Știați că există o legătură directă între zimbri și populațiile de broaște din pădure? Pe scurt, în urmele lăsate de zimbri (animale care pot ajunge la 800 de kilograme) se adună apa, iar locurile respective sunt folosite de broaște pentru a-și depune ponta.

În fapt, aproape 600 de specii de animale și plante au de câștigat de pe urma prezenței zimbrilor, motiv pentru care numeroși biologi spun că sunt un fel de “peisagiști ai naturii”. Păscând, zimbrii țin pajiștele deschise, dar contribuie și la dispersia pădurilor, transportând numeroase semințe dintr-un loc în altul.

Pentru iubitorii de natură, faptul că sunt animale puternice și maiestuoase ar fi motive suficiente ca zimbrii să fie reintroduși și protejați în cât mai multe zone. Dar există multe alte motive (extrem de practice) pentru care avem nevoie de zimbri. Le puteți afla de la Marina Drugă, director executiv al Rewilding Romania. Printre altele, organizația repopulează cu zimbri Munții Carpați.

P.S.: România este una dintre cele 9 țări europene în care zimbrul trăiește în libertate. La noi, sunt în jur de 220 exemplare, împărțite în 3 populații, în Munții Țarcu, Munții Făgăraș și la Vănători-Neamț.

...

Urmărește-ne și aici:

Instagram: https://bit.ly/2JksIfX

Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz

Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana

Website: https://bit.ly/3mAkAGj

Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.

Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric

Grafică și montaj: Kuantum Studio

Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!

#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants

Știați că și semințele spun povești? Dacă nu ne credeți pe cuvânt, căutați-i pe cei de la casa-semintelor.ro, care salvează soiuri tradiționale de roșii, dovlecei, fasole sau porumb care se cultivau cândva la țară. Cum populația rurală a României scade într-un ritm tot mai accelerat, dispar și numeroase soiuri locale, cultivate cu drag și trudă de bunicii și străbunicii noștri.  

Până acum, cei de la au Casa Semințelor au înmagazinat și distribuit peste 450 de soiuri de plante. De multe ori, merg chiar ei în sate și caută din poartă în poartă veritabile comori vii, puse la păstrare de bătrâni tot mai singuri. Alteori, nepoții sau copiii sunt cei care dau peste pagina de Facebook ori site-ul celor de la Casa Semințelor și îi pun în legătură cu bunicii de la țară, dornici să dea mai departe prețioasele semințe pe care, de multe ori, nu mai au puterea să le sădească singuri.  

A fost o plăcere să stăm de vorbă cu Adina Moise, fondator Casa Semințelor, și Emil Zorilă, specialist permacultură. În teorie, am vorbit despre legume, fructe, cereale și flori. În practică, am vorbit despre lumi care se încăpățânează să nu dispară.  

.....

Urmărește-ne și aici: 

Instagram: https://bit.ly/2JksIfX 

Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz 

Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana 

Website: https://bit.ly/3mAkAGj 

Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești. 

Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric 

Grafică și montaj: Kuantum Studio 

Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă! 

#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants

Acest episod al podcastului este, de fapt, “Dialogul despre Natură și Oraș” care a avut loc în grădina Muzeului de Istorie Naturală “Grigore Antipa”. Invitatul acestei ediții a fost biologul polonez Maciej Podyma, Pe scurt, omul care a convins autoritățile din mai multe orașe din Polonia să renunțe la gazon în favoarea pajiștilor melifere. De ce? Și cu ce argumente? Ne-a spus chiar el, în cadrul conferinței pe care a moderat-o Corina Murafa, specialistă în politici publice de mediu. 

.....

Urmărește-ne și aici: 

Instagram: https://bit.ly/2JksIfX 

Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz 

Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana 

Website: https://bit.ly/3mAkAGj 

Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești. 

Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric 

Grafică și montaj: Kuantum Studio 

Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă! 

#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants

La sfârșitul lunii iulie, când mai toată România era în vacanță, orașul Bistrița a intrat în finala pentru „Green Leaf”, respectiv “Frunză Verde”. Pe scurt, Comisia Europeană acordă anual ceva ce se numește “premiile europene ale orașelor verzi”. Există două categorii, prima fiind “Capitală Verde Europeană”, pentru orașele de peste 100 de mii de locuitori. A doua se numește “Frunză verde”, pentru orașele mai mici de 100 de mii de locuitori și, evident, Bistrița se încadrează la această categorie.

Până la urmă, Bistrița nu a primit titlul de Frunză Verde și, atenție, este al doilea an consecutiv în care orașul prinde finala, dar nu câștigă. De ce? Am încercat să aflăm de la Liliana Coceșiu, director executiv al departamentului de Integrare Europeană din cadrul Primăriei Municipiului Bistrița. 

Rezumând, pentru a fi desemnat Frunză Verde, un oraș trebuie să demonstreze că este cu adevărat verde. Într-o primă fază, Comisia Europeană cere informații despre calitatea apei și aerului, nivelul de zgomot, gradul de reciclare, eficiența energetică sau sustenabilitatea transportului public.

Dincolo de faptul că Bistrița este unul dintre orașele curate ale României, Comisia Europeană la cere candidaților la titlul de Frunză Verde și aplicarea unor măsuri concrete de protejare a mediului. Gradul de reciclare a crescut în Bistrița și eficiența energetică a clădirilor este și mai bună decât în trecut, dar companie de transport public nu are (momentan, cel puțin) niciun autobuz electric. De asemenea, în Bistrița nu există stații publice de încărcare a mașinilor electrice și spune Liliana Coceșiu, ar mai fi și alte lucruri de îmbunătățit.

Zicala cu “Participarea la o competiție e mai importantă decât victoria” se aplică din plin în cazul concursului pentru Frunză Verde. Asemeni Bistriței, Elsinore a candidat de mai multe ori până să câștige acest titlu. Orașul danez devenit cu adevărat verde pe măsură ce aplica recomandările Comisiei Europeană și, implicit, a crescut calitatea vieții locuitorilor săi. Primăria Municipiului Bistrița intenționează să candideze din nou, anul viitor.

PS: Prietenii de la Ruralis Bistrița fac parte din Rețeaua pentru Natura urbană și își doresc ca Pădurea Codrișor, malurile sălbatice ale Bistriței Ardelene și livada cu peri seculari de pe Dealul Cocoș să devină arii naturale urbane protejate. Liliana Coceșiu ne-a asigurat că Primăria Bistrița sprijină proiectul!

.....

Urmărește-ne și aici: Instagram: https://bit.ly/2JksIfX 

Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz 

Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana

Website: https://bit.ly/3mAkAGj

Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric 

Grafică și montaj: Kuantum Studio 

Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana,Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. 

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!

#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants