Explore every episode of the podcast În Esență...

Instituționalizarea Pilonului II (pensiile private) ar reduce povara de pe Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat din care sunt plătite acum pensiile în R. Moldova, însă o asemenea „reformă curajoasă” a sistemului de pensii ar da „roade” abia în 20-30 de ani, spune Stanislav Ghilețchi, expert al IPRE.

Introducerea unei legi privind „statutul agenților străini” în R. Moldova ar putea să ducă la „stigmatizarea și delegitimarea” atât a jurnaliștilor, cât și a organizațiilor din societatea civilă, declară la Europa Liberă Cristina Durnea, juristă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).

Raportul global al fericirii pentru anul 2025 publicat de Organizația Națiunilor Unite, în care R. Moldova a coborât pe locul 80 din cele 147, arată, de fapt, și „o creștere concomitentă a gradului de frustrare” la moldoveni, afirmă doctorul în psihologie Mihai Șleahtițchi, ex-ministru al Educației.

Piața imobiliară din R. Moldova, țară în care rata sărăciei trece de 30%, este „monopolizată” de capitala Chișinău, unde locuințele se vând „ca pâinea caldă” la prețuri comparabile chiar și cu cele din unele mari orașe din UE. La polul opus, în sate casele se vând „foarte rar”, deși tot mai multe sunt scoase la vânzare.

Indiferent de culorile politice ale guvernărilor din R. Moldova, industria tutunului reușește să facă lobby și să-și promoveze interesele, prin decidenți, în politicile... antitabac, spune Ghenadie Țurcanu, expert al Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate [Centrul PAS] de la Chișinău. 

După Strategia națională de reducere a riscurilor dezastrelor pentru următorii cinci ani, adoptată în R. Moldova, în premieră, experții alcătuiesc și „programe sectoriale.” Autoritățile moldovene se gândesc și la elaborarea unor „hărți ale dezastrelor naturale”, care să ajute la ridicarea eficienței în gestionarea riscurilor de dezastre.

Numai „un set major” de recomandări ale Comisiei de la Veneția, ce ar schimba conceptual proiectul de comasare a Procuraturii Anticorupție cu PCCOCS, ar putea determina guvernarea PAS să renunțe la intenția sa, consideră Ilie Chirtoacă, președintele CRJM. 

Retorica „congresului deputaților de toate nivelurile” din Găgăuzia, de la tribuna căruia au fost transmise o serie de nemulțumiri și critici la adresa Chișinăului, este rezultatul eșecului guvernărilor în construirea unor relații de încredere cu Comratul, sugerează Ștefan Bejan, expert WatchDog.

În perioada următoare, R. Moldova ar trebui să se aștepte la „devastarea” localităților rurale sub aspect demografic, declară expertul Valeriu Sainsus, iar o nouă structură administrativ-teritorială a țării este necesară pe fondul unei depopulări în ritmuri accelerate.

„Nu vom admite falimentul Î.S. Calea Ferată din Moldova” (CFM), declară la Europa Liberă Mircea Păscăluță, secretar de stat la MIDR. În contextul crizei de la CFM acum s-ar discută inclusiv în Parlament, despre o „modalitate urgentă” de subvenționare a acestei întreprinderii de stat, potrivit lui.

S-a exagerat mult în spațiul public pe tema generalilor din R. Moldova, spune Radu Burduja, ex-secretar general de stat al Ministerului Apărării, fost reprezentant militar la NATO și UE, în prezent expert în domeniul securității. Altceva e că unii au devenit generali fiind „ajutați” politic.

Mecanismele de suport pentru dezvoltarea sectorului energiei verzi, pus în aplicare acum trei ani, explică saltul R. Moldova în producerea energiei electrice din surse regenerabile [soare, vânt, apă], afirmă la Europa Liberă, Ion Muntean, directorul Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED).

Deputatul socialist Grigore Novac declară la Europa Liberă că datoriile celor două maluri ale Nistrului față de Gazprom trebuie percepute ca una singură. „La intrarea [în țară] există un contor. Nu există datoria lor și a noastră, există o datorie unică, de fapt”, spune deputatul socialist.

Comentatorul politic Anatol Țăranu crede că, după alegerile parlamentare din acest an, Legislativul ar putea avea o configurație politică „pestriță”, astfel încât R. Moldova riscă să se aleagă cu un „Guvern-simulacru”, care va menține o retorică pro-europeană, dar va promova politici anti-europene.

Tradițional, comentatorul politic, Anatol Țăranu, ex-ambasador al R. Moldova la Moscova, este invitatul podcastului „În esență...” la sfârșit de an. Dl Țăranu a comentat principalele evenimente politice și social-economice din anul 2024, selectate de Europa Liberă.

Actualul sistem judecătoresc din R. Moldova, marcat în ultima perioadă de plecări masive ale magistraților, „sigur nu-i în criză” și „sigur nu-i în colaps”. Este vorba mai curând de „renașterea” sistemului, consideră Sergiu Caraman, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). 

Primele trei Regiuni (nr.5, 8 și 1) de gestionare a deșeurilor în R. Moldova vor deveni funcționale, respectiv, la sfârșitul anilor 2027, 2028 și 2029, spune în podcastul Europei Libere „În esență...” Grigore Stratulat, secretar de stat la Ministerul Mediului.

Cel mai probabil, Colegiile de judecători anticorupție – în prima și a doua instanță – își vor începe activitatea, în formulă nouă, începând cu toamna anului 2025, estimează Livia Mitrofan, președintele interimar al Judecătoriei Chișinău, în podcastul Europei Libere „În esență...” 

Vicepremierul pentru Economie, Dumitru Alaiba, se arătă optimist că, în următorii zece ani, economia moldoveană se va „dubla” – o așteptare de pe urma implementării Planului european de creștere economică cu un pachet de sprijin de 1,8 miliarde de euro pentru R. Moldova în următorii trei ani.

Actualele legi moldovene din sănătate încurajează „criminalizarea” erorilor medicale și nu-i protejează „practic nicicum” pe pacienți. Iar autoritățile de la Chișinău s-au tot opus, de-a lungul anilor, adoptării unei legi pentru prevenirea malpraxisului medical, spune experta Rodica Rusu Gramma.

Au fost cele mai „complicate alegeri” de până acum, fiind marcate de tentative masive de cumpărare a voturilor, finanțare ilegală, de ingerințe ruse și de o „polarizare extremă a societății” moldovene, susține Nicolae Panfil, șeful Misiunii Promo-LEX de observare a scrutinelor din această toamnă.

Directoarea Agenției de Investiții de la Chișinău, Natalia Bejan, anticipează, în podcastul Europei Libere „În esență...”, că un flux mai mare de investiții străine ar putea veni în R. Moldova peste 2-3 ani, cu condiția că țara își va menține cursul proeuropean.

Sociologul Vasile Cantarji, de la Centrul sociologic CBS-AXA din Chișinău, vorbește la Europa Liberă despre fenomenul „voturilor de la buton” generat de „gruparea Șor.” Asta explică, în mare parte, discrepanțele dintre rezultatele sondajelor și rezultatele scrutinelor din 20 octombrie. 

Autoritățile moldovene au luat toate măsurile legislative ca să nu permită vânzarea terenurilor agricole către cetățeni străini, dă asigurări, la Europa Liberă, Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

Republica Moldova nu trece încă testul respectului față de demnitatea umană, consideră Oxana Gumennaia, adjuncta Avocatul Poporului, vorbind în podcastul Europei Libere „În esență...” pe tema problematicii drepturilor și libertăților omului.  

Construcția liniei electrice de 400 kV Vulcănești-Chișinău, comparat ca anvergură cu Turnul Eiffel din Paris, a ajuns la un nivel de realizare de 28%. Până la finele acestei luni urmează să fie instalați primii zece piloni de înaltă tensiune, spune la Europa Liberă Ruslan Surugiu, directorul UCIPE.

„Costul social” al unui deces sau răniri într-un accident rutier se ridică, în R. Moldova, la aproape 225 de mii de dolari, spune expertul Ilie Bricicaru la Europa Liberă. Astfel, pierderile provocate țării de decese și vătămări în accidente rutiere se estimează, anual, la 1,6% din PIB.

Legea recent adoptată care poate feri anumite categorii de fermieri din R. Moldova, în următoarele 6 luni, de problemele cu creditorii, a fost adoptată cu „o mare întârziere”, în situația în care efectele secetei din ultimii doi ani au fost devastatoare, consideră expertul economic Viorel Chivriga.

Declarațiile agresive la adresa Chișinăului făcute de liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, fac parte din instrumentarul propagandistic rus și urmăresc să amintească comunității internaționale despre „uitata” „RMN”, consideră Gheorghe Bălan, ex-vicepremier pentru Reintegrare.

Pictorul Lică Sainciuc, cel care a ilustrat primul Abecedar cu litere latine, editat în 1989 în pagini de ziare, spune la Europa Liberă că trecerea la alfabetul latin, acum 35 de ani, a fost de fapt „o confruntare dintre «russki mir» [lumea rusă] și universul occidental.” 

Recunoașterea și definirea femicidului în legislația Republicii Moldova reprezintă un prim pas spre incriminarea acestuia, proces care ar putea să dureze câțiva ani, spune la Europa Liberă Angelina Zaporojan-Pîrgari, directoare executivă a Centrului de Drept al Femeilor (CDF) de la Chișinău.

În următorii 20-30 de ani, impactul schimbărilor climatice se va răsfrânge și mai puternic asupra sistemului hidrografic al R. Moldova. Dacă nu se vor lua măsuri, țara riscă să piardă treptat resursele de apă interne, avertizează Radu Cazacu, director adjunct al Agenției „Apele Moldovei”. 

Președintele Comitetului Național Olimpic și Sportiv (CNOS), campionul olimpic Nicolae Juravschi, a spus, în podcastul Europei Libere „În esență...”, că la trei discipline sportivii moldoveni au șanse să obțină medalii la Jocurile Olimpice de la Paris [26 iulie – 11 august].

Găurile financiare din bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cel de pensii, pot fi acoperite în cazul în care autoritățile ar uniformiza tariful contribuțiilor de la fondul de retribuire a muncii din sectorului privat (24%) cu cel din sectorul bugetar (29%) la un nivel de „cel puțin 29%”.

Vorbind în podcastul Europei Libere „În esență...”, șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale, generalul de brigadă Eduard Ohladciuc a admis că numărul cazurilor de violare a spațiului aerian moldovean de rachete și drone rusești „a fost mult mai mare” decât cel anunțat oficial.

Pe domeniul gestionării fondurilor publice, sectorul achizițiilor este marcat de „vulnerabilitate maximă”, spune Tatiana Șevciuc, președinta Curții de Conturi de la Chișinău, fiind întrebată unde există cele mai mari „tentanții” pentru fraude și delapidări.

Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angela Caraman, se arată „optimistă” privitor la testarea, în scrutinul din toamnă, a votului prin corespondență pentru moldovenii aflați în șase țări. Estimările arată că ar putea fi circa 10 mii de solicitări pentru votul prin corespondență.

Dincolo de faptul că, în mare parte, a făcut față provocărilor social-economice, pe fundalul războiului din Ucraina, guvernării moldovene i se poate reproșa că nu e suficient de hotărâtă să facă „reforme nepopulare” și nu e destul de „ambițioasă” în privatizări, afirmă omul de afaceri Vasile Tofan.

La elaborarea politicilor de mobilitate urbană accentul trebuie pus, în Chișinău, prioritar pe oameni, bicicliști, pe transportul public și doar după asta pe transportul privat. Și nu viceversa, spune Victor Stratulat, un tânăr moldovean cu studii în urbanism făcute în Danemarca și Suedia.

Promovând reformele din educație, autoritățile moldovene au, mai curând, abordări „retroactive” în raport cu problemele cu care se confruntă sistemul, spune, vorbind în podcastul Europei Libere „În esență...”, experta Natalia Grîu, ex-secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării.

R. Moldova ar putea relua procesul de înregistrare a navelor maritime străine sub pavilion moldovenesc aproximativ peste 5 ani, după ce își va ajusta cadrul legal la normele internaționale și își va fortifica autoritatea navală, spune la Europa Liberă, Igor Zaharia, directorul Agenției Navale. 

Consilier prezidențial în domeniul protecției mediului și schimbărilor climatice, Iuliana Cantaragiu, vorbește în podcastul Europei Libere „În esență...” despre planul „ambițios” al autorităților de la Chișinău de a crește gradul de împădurire al R. Moldova de la 11,2% la peste 15%.

Din punct de vedere electro-energetic, R. Moldova nu va mai fi dependentă de Rusia din moment ce vor deveni funcționale cele trei linii electrice aeriene de interconectare [a câte 400 kV] a sistemului electric moldovean cu cel român, spune la Europa Liberă Mihail Lupu de la Institutul de Energetică.

Cunoscutul fotojurnalist de la Chișinău, Nicolae Pojoga (74 de ani), vorbește în podcastul Europei Libere „În esență...” despre cariera sa, despre activitatea de fotoreporter în „zonele fierbinți”: evenimentele din Țările Baltice, Revoluția Română, războaiele din Nagorno-Karabah și estul R. Moldova.

Republica Moldova nu face suficient pentru a remedia „problemele sistemice” din justiție, semnalate prin deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), deși face eforturi în acest sens. Iar aceste probleme continuă să fie „omniprezente” în hotărârile Curții, spune expertul Daniel Goinic.

Parteneriatul R. Moldova cu Alianța Nord-Atlantică (NATO) „a avansat considerabil” după invazia rusă în Ucraina. Asta chiar dacă Rusia nu își camuflează iritarea la fiecare demers pro-UE sau pro-NATO al Chișinăului, apreciază Elena Mîrzac, expertă în securitate.

Ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, declară că cetățenii din R. Moldova nu ar trebui să fie îngrijorați în privința gradului de îndatorare a țării. Cât despre datoria externă de peste 10,5 miliarde de dolari, ministrul spune că, deși „nu este o sumă mică”, ea nu trebuie să provoace neliniște.

Autoritățile de la Chișinău trebuie să asigure un cadru legal cât mai liberal pentru dezvoltarea inteligenței artificiale [AI] în R. Moldova, iar țara trebuie să fie „maxim deschisă” pentru absorbirea a tot ce ține de tehnologii și digitalizare, spune expertul Vitalie Eșanu la Europa Liberă.

Începând cu 1 aprilie, sistemul de sănătate din R. Moldova va trece pe deplin la noul sistem de rețete electronice [e-Rețeta], asta însemnând că medicii nu vor mai elibera cetățenilor rețete pe suport de hârtie, ci doar în format electronic.