Explorez tous les épisodes du podcast EcoFrecvențe

În urmă cu 10 ani, o zonă abandonată dintre blocurile Bucureștiului devenea oficial primul parc natural urban din România. Astăzi, Parcul Natural Văcărești este unul dintre cele mai cunoscute exemple de natură urbană din Europa de Est și un simbol al felului în care natura poate recuceri spațiile orașului.

În acest episod special dedicat aniversării Parcului Natural Văcărești, Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, stă de vorbă cu Dan Bărbulescu, directorul executiv al Asociației Parcul Natural București, despre transformarea Văcăreștiului, provocările administrării unui astfel de spațiu și despre viitorul naturii urbane în România.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Vineri, 8 mai, Sir David Attenborough a împlinit 100 de ani. Este una dintre cele mai longevive și influente cariere din istoria televiziunii.

De peste șapte decenii, David Attenborough a lucrat la BBC, unde a fost producător, realizator, prezentator și, pentru o perioadă, unul dintre principalii decidenți editoriali. A contribuit la dezvoltarea televiziunii moderne, de la primele programe în alb-negru până la documentarele filmate în high definition și 4K.

Este autorul unor serii documentare de referință, precum Life on Earth, The Blue Planet și Planet Earth, producții care au redefinit standardele vizuale și narative ale documentarului de natură și au ajuns la audiențe globale de sute de milioane de oameni.

În ultimii ani, activitatea sa s-a concentrat tot mai mult asupra problemelor de mediu, schimbărilor climatice și pierderii biodiversității, transformându-l într-una dintre cele mai importante voci publice care militează pentru protecția naturii.

Dan Vasiliu a trecut în revistă câteva dintre momentele definitorii ale vieții și carierei lui David Attenborough

În acest episod vorbim despre un subiect care ne afectează direct sănătatea și calitatea vieții: aerul pe care îl respirăm în orașe și dispariția treptată a spațiilor verzi.

Pornim de la un studiu realizat de Rețeaua pentru Natură Urbană, care arată că peste jumătate dintre români sunt nemulțumiți de calitatea aerului, iar în București situația este și mai gravă — trei din patru locuitori spun că aerul este greu de respirat. În același timp, dezvoltarea imobiliară haotică este percepută drept principala amenințare pentru spațiile verzi.

Discutăm despre cauzele acestor probleme, despre impactul asupra sănătății și despre ce soluții există pentru orașe mai respirabile.

Invitatul episodului este Adrian Dohotaru, vicepreședintele Rețelei pentru Natură Urbană, alături de care analizăm datele studiului și încercăm să înțelegem ce putem face, concret, pentru a schimba situația.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Cum arată, de fapt, grija pentru natură? În acest episod vorbim despre viața arborilor plantați în orașe și despre motivele pentru care mulți nu rezistă după primii ani. Într-un interviu realizat de Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, cu Diana Culescu, unul dintre autorii studiului privind vegetația din Parcul Tineretului, publicat de Asociația Parcul Natural București, aflăm ce greșeli se fac frecvent, de la udarea excesivă până la întreținerea necorespunzătoare, dar și ce soluții pot transforma spațiile verzi urbane în locuri mai sănătoase.

Mergem apoi pe valea râului Strei, în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, unde elevi, profesori și specialiști au construit un proiect prin care copiii învață direct din natură cum se protejează biodiversitatea și de ce râurile curate contează.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Cum îi readucem pe copii mai aproape de natură într-o lume dominată de ecrane și tehnologie? Vorbim despre proiectele educaționale derulate de Fundația Conservation Carpathia în jurul Munților Făgăraș – de la „Natura la clasă” la inițiative prin care elevii descoperă biodiversitatea, învață despre protejarea mediului și devin parte din schimbare. Invitat: Istvan Szabo, Director Relații cu Comunitățile FCC.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

Cum privesc marile religii ale lumii criza climatică? Este schimbarea climatică doar o problemă științifică sau și una morală? Și ce rol pot avea valorile spirituale în modul în care răspundem la această provocare globală?

În acest episod, stăm de vorbă cu Vlad Zamfira, coordonator al platformei Infoclima, despre felul în care diferitele tradiții religioase – de la creștinism, islam și iudaism, până la hinduism și budism – interpretează relația dintre om și natură. Discutăm despre concepte precum responsabilitatea față de creație, ideea de „custode al Pământului” sau armonia dintre om și univers, și despre modul în care aceste principii pot influența comportamentele individuale și colective în contextul schimbărilor climatice.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

În această ediție a EcoFrecvențelor marcăm Ziua Internațională a Păsărilor și vorbim despre un gest aparent inofensiv, dar cu efecte negative asupra faunei urbane: hrănirea păsărilor sălbatice cu pâine și alte produse de panificație.

Discutăm de ce aceste alimente nu sunt potrivite pentru păsări, ce probleme de sănătate pot apărea – de la tulburări digestive până la carențe nutritive și deformări ale penelor – și ce alternative mai sănătoase există pentru cei care vor să le ajute.

Informațiile vin dintr-un interviu realizat de Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, cu Livia Gyongyosi, care este birdwatcher și voluntar implicat în protecția păsărilor.

La final, vă invităm într-o scurtă incursiune în natură, în Geoparcul Ținutul Buzăului, unde descoperim câteva dintre cele mai interesante atracții naturale ale zonei.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Într-o nouă ediție a emisiunii EcoFrecvențe de la Radio România Cultural discutăm despre impactul tensiunilor din Golful Persic asupra piețelor energetice și despre cât de vulnerabilă este România la șocurile globale.

Invitatul din această săptămână este Alexandru Ciocan, expert în politici energetice în cadrul Energy Policy Group, cu care analizăm rolul strategic al Strâmtorii Hormuz și efectele pe care conflictul cu Iranul le poate avea asupra prețurilor la energie și, implicit, asupra facturilor.

Discutăm și despre scenariul unui conflict prelungit, care ar putea amplifica volatilitatea piețelor energetice, ar crește competiția globală pentru gazul lichefiat și ar transmite presiuni suplimentare asupra economiilor europene, inclusiv asupra României, chiar dacă dependența directă de importurile din regiune este limitată.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

După mai bine de 70 de ani de absență, vulturul sur a revenit în România. Primele 25 de exemplare au ajuns în Masivul Făgăraș, într-un proiect derulat de Fundația Conservation Carpathia, în colaborare cu mai mulți parteneri din România și din Europa.

Este prima inițiativă de reintroducere a acestei specii în țara noastră și un moment istoric pentru conservarea biodiversității.

În acest episod al EcoFrecvențelor vorbim despre sosirea vulturilor, despre perioada lor de aclimatizare și despre rolul important pe care aceste păsări îl au în menținerea echilibrului ecosistemelor.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

În acest episod discutăm despre rolul comunităților în tranziția energetică și despre modul în care energia regenerabilă poate deveni un instrument de dezvoltare locală, mai ales în mediul rural. Dincolo de tehnologii și investiții, întrebarea esențială rămâne cine produce energia, cine ia deciziile și cine beneficiază de pe urma ei.

Invitatul ediției este Sorin Cebotari, cercetător în domeniul economiei circulare și dezvoltării sustenabile și fondator al platformei InfoClima. Vorbim despre conceptul de comunități de energie, despre oportunitățile create de finanțările din Planul Național de Redresare și Reziliență și despre cum pot comunitățile locale deveni producători și co-decidenți în gestionarea energiei. ⚡🌱

EcoFrecvențe este o emisiune realizată de Dan Vasiliu la Radio România Cultural, un spațiu de dialog despre mediu, climă și soluțiile pentru o societate mai sustenabilă.

În acest episod din EcoFrecvențe, realizat de Dan Vasiliu, vorbim despre biodiversitate și aflăm de ce protejarea speciilor – chiar și a celor considerate comune – este esențială pentru echilibrul ecosistemelor.

Într-un interviu realizat de Victor Marin de la Rețeaua pentru Natură Urbană, biologul Alexandru Stermin vorbește despre importanța protejării unor specii, care aparent nu au nevoie de așa ceva.

El explică de ce este important să protejăm atât speciile comune, cât și pe cele vulnerabile, și de ce măsurile de prevenție în conservare sunt mai eficiente decât intervențiile târzii, în situații de criză.

În acest episod din EcoFrecvențe, podcast Radio România Cultural prezentat de Dan Vasiliu, explorăm relația tot mai complexă dintre inteligența artificială și schimbările climatice.

Discutăm despre impactul de mediu al tehnologiilor AI - consumul de energie, apă și infrastructură - dar și despre modul în care aceleași instrumente pot ajuta la monitorizarea ghețarilor, anticiparea dezastrelor climatice, îmbunătățirea reciclării și reducerea emisiilor industriale.

Invitata acestui episod este Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrația Națională de Meteorologie. Împreună vorbim despre:

• cum este folosită inteligența artificială în climatologie
• unde se află cercetarea climatică din România
• ce pot face concret modelele AI în prognoză și analiză
• care sunt limitele actuale ale tehnologiei
• ce oportunități deschide viitorul pentru deciziile asistate de algoritmi

În acest episod din EcoFrecvențe, de la Radio România Cultural, vorbim despre două realități care definesc relația României cu mediul.

Pornim de la importanța zonelor umede și exemplele de restaurare de la Carasuhat și Gârla Mare, într-un interviu cu Adrian Lungu, manager comunicare ape la WWF România. Discutăm despre beneficiile pentru natură și comunități, dar și despre cât de fragile pot fi aceste câștiguri.

Apoi analizăm un contrast surprinzător: în timp ce reciclarea deșeurilor municipale rămâne o provocare, mediul privat face pași importanți spre conformare, potrivit datelor centralizate de Registrul deșeurilor.

În această ediție a podcastului EcoFrecvențe, de la Radio România Cultural, discutăm despre legătura dintre deciziile umane și starea ecosistemelor, într-un moment în care efectele crizei climatice devin tot mai vizibile. De la solurile agricole până la pădurile montane, analizăm cum pot fi regândite modelele de dezvoltare fără a compromite resursele naturale esențiale.

Prima parte a emisiunii este dedicată relației dintre agricultură și climă. Pornind de la ideile lui Louis De Jaeger, specialist în agricultură regenerativă, discutăm despre limitele agriculturii intensive, impactul monoculturilor și al substanțelor chimice asupra solului și apei, precum și despre soluții bazate pe diversitate, plante perene și procese naturale care cresc reziliența sistemelor agricole. Interviul a fost realizat de Victor Marin de la Rețeaua pentru Natură Urbană

În a doua parte, abordăm conservarea râsului, unul dintre cei mai importanți prădători de vârf din România. Ruben Iosif, biolog și cercetător al faunei la Fundația Conservation Carpathia, explică de ce această specie este dificil de monitorizat, ce metode non-invazive sunt folosite în cercetare și cum afectează fragmentarea habitatelor și dezvoltarea infrastructurii viabilitatea populațiilor de râs.

În prima ediție a anului, EcoFrecvențe propune o întâlnire specială cu Christoph Promberger, unul dintre cei mai respectați conservaționiști europeni și director executiv al Fundației Conservation Carpathia. Născut în Germania și format ca silvicultor, Promberger a venit în România la începutul anilor ’90 și a ales să rămână, dedicându-și viața protejării naturii sălbatice din Carpați.

Discutăm despre păduri virgine, biodiversitate și marile carnivore, dar și despre provocările defrișărilor și presiunile economice. Un punct central al dialogului este viziunea creării unui Parc Național modern în Munții Făgăraș, un proiect care ar putea transforma România într-un model european de conservare.

EcoFrecvențe este o emisiune Radio România Cultural realizată de Dan Vasiliu

Episodul de astăzi din EcoFrecvențe aduce în prim-plan două inițiative care propun moduri creative de a ne reconecta cu natura și patrimoniul din jurul nostru.

Primul subiect este Hush Glitches, un proiect artă–știință ce va fi prezentat la Centrul Național al Dansului București pe 13 și 14 decembrie, unde dansul, datele biologice despre plante și tehnologia se întâlnesc într-o instalație performativă ce explorează relația fragilă dintre om și lumea vegetală, într-un context marcat de criza ecologică. Invitată este Lorena Cocora, responsabilă de dezvoltarea și integrarea componentei tehnologice a proiectului. Cu un background în informatică, Lorena explorează intersecția dintre tehnologie și artă, folosindu-și abilitățile tehnice pentru a crea noi forme de expresie artistică, cu o atenție specială acordată temelor de mediu și activism ecologic.

Al doilea ne poartă în Țara Hațegului, la Cetatea Colț, unde Poteca de poveste devine primul traseu tematic din România interpretat prin benzi desenate. Inspirat din „Castelul din Carpați” de Jules Verne, proiectul îmbină arta, educația și natura, oferind o nouă perspectivă asupra patrimoniului natural și cultural din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

În acest episod al EcoFrecvențelor urcăm în Munții Făgăraș pentru a descoperi unul dintre cele mai ambițioase proiecte de conservare derulate vreodată în România: reintroducerea vulturului sur, o specie dispărută din fauna țării de peste 70 de ani.

Invitatul nostru este ornitologul Robert Zeitz, implicat direct în programul de reintroducere. El explică de ce vulturul sur este important pentru menținerea echilibrului natural, cum se desfășoară procesul de aclimatizare și eliberare a păsărilor și ce presupune această inițiativă pentru ecosistemul carpatin.

Fundația Conservation Carpathia, alături de parteneri locali și internaționali, pregătește readucerea acestor „sanitari ai naturii” în Munții Făgăraș, într-un program complex care îmbină știința, colaborarea comunităților și viziunea pe termen lung.

Un episod despre revenirea unei specii dispărute, despre potențialul pe care îl are natura atunci când este sprijinită și despre modul în care Munții Făgăraș își recapătă treptat identitatea ecologică.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Șerpii sunt printre cele mai neînțelese animale din România, iar frica exagerată duce adesea la reacții greșite. Realitatea, însă, este că decesele provocate de mușcăturile de șarpe sunt extrem de rare în Europa.

În acest episod, specialistul Alexandru Strugariu, herpetolog și președinte al Grupului Herpetologic Moldavica, ne arată cum să recunoaștem speciile veninoase, cum să ne comportăm în natură și ce înseamnă primul ajutor corect.

Interviul este realizat de Victor Marin de la Rețeaua pentru Natură Urbană și poate fi găsit integral pe Youtube.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural, realizat de Dan Vasiliu.

În acest episod al podcastului 🎧 EcoFrecvențe, realizat de Dan Vasiliu la Radio România Cultural, vorbim despre România așa cum o arată datele climatice: o țară care se încălzește accelerat.

📊 Cel mai recent Raport privind Starea Climei 2025, lansat la București, arată că 2024 a fost cel mai fierbinte an din istoria observațiilor meteorologice – cu o creștere medie a temperaturii de peste 3°C față de perioada de referință și peste 60 de zile de valuri de căldură.

Episodul explorează efectele acestei „noi normalități climatice” asupra 🌆 orașelor și 🌱 ecosistemelor naturale din România. Despre valurile de căldură urbane, fenomenul insulelor de căldură și impactul asupra biodiversității, discutăm cu:

• 🧑‍🔬 dr. Sorin Cheval, climatolog la Administrația Națională de Meteorologie, coautor al raportului Starea Climei 2025;

• 🌿 dr. Mihai Adamescu, cercetător științific principal la Universitatea din București și director al Centrului de Cercetare în Ecologie a Sistemelor și Sustenabilitate.

Într-o lume în care pădurile dispar mai repede decât pot fi refăcute, iar cei care le apără își riscă de multe ori viața în încercarea de a proteja natura, noul episod al podcastului EcoFrecvențe, realizat de Dan Vasiliu, aduce în prim-plan oamenii aflați în prima linie a conservării: rangerii.

🌲 Planeta are nevoie de paznici – Peste 260 de rangeri și specialiști din 33 de țări s-au reunit în România, la cea de-a șasea ediție a Congresului European al Rangerilor, organizat cu sprijinul Fundației Conservation Carpathia, pentru a vorbi despre provocările meseriei lor și despre cum pot fi implicate comunitățile locale în protejarea pădurilor.

🔥 În contextul în care peste 8 milioane de hectare de pădure au fost distruse doar anul trecut, iar defrișările globale sunt cu 63% în urmă față de obiectivele asumate la COP26, rangerii devin vocea de avertisment și speranța planetei.

🦅 Din România până în Africa și Australia, rangerii povestesc despre riscurile reale ale acestei profesii – de la braconaj și incendii devastatoare până la lipsa de recunoaștere legală și pericolul de a fi uciși în misiune.

Printre invitații acestei ediții se numără Mihai Zotta, director de conservare la Fundația Conservation Carpathia, care vorbește despre paradoxurile legislației românești și despre eforturile de a proteja pădurile Carpaților;
Sean Willmore, ambasador onorific al Fundației Europene a Rangerilor și fondator al Thin Green Line Foundation, care aduce povești din locurile unde rangerii își riscă viața pentru natură;
și Jovan Andevski, de la Fundația pentru Conservarea Vulturilor și fondator al Wildlife Crime Academy, care investighează criminalitatea împotriva faunei sălbatice în Europa.

Un episod despre curaj, responsabilitate și iubirea față de natură – dar și despre întrebarea care ne privește pe toți: cine protejează natura atunci când ea nu poate cere ajutor?

Într-o lume tot mai afectată de schimbările climatice, noul episod al podcastului EcoFrecvențe, realizat de Dan Vasiliu la Radio România Cultural, explorează relația fragilă dintre om și natură – de la criza apei, la moștenirea unei vieți dedicate planetei.

💧 Seceta care schimbă Europa – Vara anului 2025 a adus din nou temperaturi extreme, iar sudul și estul României se confruntă cu lipsa ploilor de peste 40 de luni. Ce înseamnă acest fenomen pentru agricultură, resursele de apă și viața noastră de zi cu zi? Cercetătoarea Monica Ioniță-Scholz, membră a grupului IPCC al ONU, explică cum ne putem adapta și de ce resursele de apă devin tema centrală a viitorului apropiat.

🐒 Jane Goodall – viața, moștenirea și speranța – Primatologul care a schimbat pentru totdeauna felul în care privim lumea animală s-a stins la 91 de ani. Povestea ei rămâne una despre curaj, empatie și responsabilitatea față de planeta pe care o împărțim cu toate speciile.

🌿 Orașe fără verde – În final, privim spre România urbană, unde lipsa spațiilor verzi afectează sănătatea și calitatea vieții. Două organizații de mediu încearcă să salveze și să refacă aceste oaze de natură pierdute printre betoane.

Într-o lume aflată sub presiunea crizelor climatice și sociale, noul episod al podcastului EcoFrecvențe cu Dan Vasiliu aduce în prim-plan două perspective diferite, dar esențiale, despre cum ne raportăm la Pământ – singura noastră casă.

• 🥕 Agricultură bio și incluziune socială la ferma bio&co din Ciocănari – un proiect al Asociației Ateliere Fără Frontiere care demonstrează că sustenabilitatea poate merge mână în mână cu responsabilitatea socială. Directoarea Cristina Bîcîilă explică de ce agricultura ecologică nu mai e un moft, ci o necesitate în fața secetei, a pierderii biodiversității și a degradării solurilor.

• 🛸 Space Shelter Earth – artă, ecologie și întrebări despre viitor – o instalație artistică ce transformă fascinația pentru spațiu într-un apel la responsabilitate față de planeta noastră. Curatorul Andrei Tudose ne vorbește despre cum arta poate deveni un spațiu-refugiu pentru gândire critică și acțiune conștientă.

În acest episod al podcastului EcoFrecvențe, Dan Vasiliu aduce în prim-plan două teme esențiale, care nu mai țin de viitor, ci definesc prezentul nostru climatic:

• 🔥 Vara 2025 a fost una dintre cele mai călduroase din istorie – cu temperaturi record în Europa și în România, valuri de căldură frecvente și un stres termic greu de suportat. Climatologul dr. Bogdan Antonescu explică ce spun datele și cum se transformă vara într-o provocare tot mai mare.

• 🌡️ Valurile de căldură și efectele lor asupra sănătății publice în România – un dialog semnat de jurnalista Corina Negrea cu Adina Croitoru, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, despre impactul temperaturilor extreme asupra societății și ce putem face pentru a ne adapta.

În această ediție aflăm de ce ambrozia, o plantă prezentă în România de peste un secol, a devenit abia recent unul dintre cei mai mari inamici ai sănătății publice. Peisagistul Bogdan Mihalache explică rolul solurilor sărăcite și al practicilor urbane în extinderea polenului alergen, într-un interviu realizat de Victor Marin de la Rețeaua pentru Natură Urbană. Interviul poate fi ascultat integral pe canalul de YouTube al Rețelei și pe platformele de podcast, iar mai multe detalii despre activitatea lor pot fi găsite pe paginile oficiale de Facebook și Instagram.

Privim apoi către București, unde un raport al Fundației Comunitare București semnalează degradarea continuă a calității aerului și efectele traficului asupra sănătății locuitorilor.

Iar la nivel internațional, discutăm despre o investigație a Wall Street Journal care scoate la iveală o creștere alarmantă a incidentelor de „fum” și „mirosuri toxice” la bordul avioanelor comerciale, un fenomen cu posibile consecințe grave asupra pasagerilor și echipajelor.

Toate acestea, într-un nou episod din EcoFrecvențe, prezentat de Dan Vasiliu

Căldura nu mai e doar un disconfort, ci o amenințare directă la adresa sănătății noastre. În România, mortalitatea cauzată de valurile de căldură a crescut simțitor – cu aproape 8% între 2013–2022 față de 2003–2012, iar în 2040 jumătate din populația urbană va fi expusă constant la temperaturi extreme.

Ceea ce respirăm, temperatura pe care o simțim, nivelul de umezeală și vântul — toate acestea se combină și creează stres termic, care atacă mai ales vârstnicii, bolnavii cronici, dar și persoanele fără locuințe adecvate sau climatizare. Sistemul circulator, plămânii, sistemul nervos — toate suferă.

Mai mult, ”ferestrele de risc” de 3-5 °C între temperatura cu grad de risc și pragurile de avertizare oficiale lasă oameni vulnerabili expuşi fără protecţie.

Pentru a înțelege mai bine aceste fenomene și pentru a găsi răspunsuri, l-am invitat la EcoFrecvențe pe dr. Valentin Veron Toma, cercetător științific principal gr. II și șeful Departamentului de Antropologie Culturală și Socială, din cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române din București , coautor al unui studiu, publicat și pe platforma InfoClima.ro, despre impactul căldurii excesive asupra sănătății. El ne explică ce arată datele, ce înseamnă pentru corpul uman și de ce este vital să luăm măsuri.
EcoFrecvențe este o emisiune Radio România Cultural realizată de Dan Vasiliu

Recunoscute oficial de UNESCO, geoparcurile nu sunt doar zone spectaculoase din punct de vedere natural, ci și spații unde știința, cultura și turismul sustenabil se întâlnesc într-un mod armonios.

Importanța geoparcurilor UNESCO merge mult dincolo de frumusețea peisajelor. Acestea joacă un rol esențial în conștientizarea publicului în ceea ce privește conservarea patrimoniului natural și cultural, dar și în sprijinirea economiilor locale prin ecoturism și educație. 

Într-o lume în care schimbările climatice și pierderea biodiversității devin subiecte critice, geoparcurile oferă exemple concrete despre cum natura și omul pot coexista într-un echilibru sustenabil. În această ediție, vom explora mai în detaliu ce înseamnă să fii parte din rețeaua globală a geoparcurilor UNESCO și ce impact real au acestea asupra comunităților și mediului.

Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, a stat de vorbă pe această temă cu Madlen Șerban, fost secretar general al Comisiei Naționale UNESCO.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

Focile se confruntă cu o problemă gravă cauzată de activitățile umane: multe dintre ele rămân prinse în linii de pescuit abandonate, plase și alte resturi marine. Aceste materiale, aduse de curenți sau aruncate direct în ocean, se înfășoară în jurul gâtului, înotătoarelor sau corpului focilor, provocând răni grave, infecții și chiar moartea prin sufocare sau înfometare. Este aproape imposibil ca animalele afectate să se elibereze singure, iar problema a devenit tot mai frecventă în zonele de coastă ale Namibiei.

Organizația Ocean Conservation Namibia (OCN) a devenit un actor-cheie în salvarea focilor prinse în echipamente de pescuit. Dotată cu instrumente speciale și multă experiență, echipa organizației patrulează în mod regulat coloniile de foci, identifică animalele afectate și acționează rapid pentru a le imobiliza temporar și a le elibera din capcane. De cele mai multe ori, intervențiile lor sunt riscante, deoarece foca este un animal puternic, iar membrii echipei trebuie să acționeze cu precizie și grijă pentru a evita agravarea rănilor animalului sau să se rănească ei înșiși. 

Eforturile Ocean Conservation Namibia nu se limitează doar la salvarea directă a focilor, ci includ și campanii de conștientizare pentru reducerea poluării marine. Prin distribuirea videoclipurilor cu intervențiile lor și educarea publicului despre pericolele resturilor marine, organizația speră să inspire schimbări în comportamentul pescarilor și al comunităților locale. Munca lor evidențiază legătura critică dintre conservarea vieții marine și responsabilitatea umană față de oceane.

Despre operațiunile de salvare a focilor am stat de vorbă cu fondatorul Ocean Conservation Namibia, Naudea Dryer.

De pe plajele Namibiei ne urcăm apoi în șaua bicicletei pentru a afla ce oportunități de explorare avem în această vară cu acest mijloc de transport prietenos cu natura, iar peisagistul Bogdan Mihalache de la Grupul Spații Verzi Sănătoase ne oferă noi sfaturi despre cum să întreținem natura din jurul nostru. În acest episod ne vorbește despre inutilitatea datului cu var pe pomi.

Toamna trecută, Fundația Conservation Carpathia a oferit sprijin financiar prin Fondul Carpathia către șase afaceri locale din zona Munților Făgăraș care îmbină dezvoltarea economică și grija pentru natură. 

Programul de Granturi Mici pentru perioada 2024-2025 și-a propus să contribuie la dezvoltarea durabilă din comunități, prin protejarea naturii și valorificarea resurselor locale.

Dintr-un total de 16 aplicații primite, șase proiecte au fost selectate pentru finanțare, fiecare primind un grant de 5.000 de euro. Proiectele câștigătoare au fost alese pentru contribuția lor la dezvoltarea comunităților locale și protejarea naturii din jurul Munților Făgăraș.

Despre importanța micilor afaceri sustenabile locale, despre rolul ecoturismului în protejarea mediului înconjurător și despre eforturile de înființare a Parcului Național Munții Făgăraș este în vorba în episodul din această săptămână.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

În ultimii ani, în orașele din România a crescut din ce în ce mai mult numărul vidrelor, în special în zonele urbane traversate de râuri sau canale, precum cele din Cluj-Napoca, Oradea sau București.

Aceste mamifere semiacvatice, deși rareori observate în trecut, profită acum de eforturile de conservare a habitatelor naturale urbane. Deși trăiesc în mod natural în zone sălbatice, vidrele s-au adaptat surprinzător de bine la mediul urban, unde găsesc hrană (pești mici, crustacee) și adăpost în zonele verzi de lângă ape.

Importanța ecologică a vidrelor este considerabilă. Ele joacă un rol esențial în menținerea echilibrului ecosistemelor acvatice, fiind prădători de vârf care controlează populațiile de pești și nevertebrate.

Prezența lor este un indicator clar al sănătății apelor, deoarece vidrele nu pot supraviețui în medii poluate. Astfel, apariția lor în orașe oferă oportunități valoroase pentru educația ecologică a populației urbane, inspirând o mai mare grijă față de natură și biodiversitate.

Despre populațiile urbane de vidre și despre rolul lor în natură a stat de vorbă Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, cu biologul George Bouroș, de la Asociația pentru Coservarea Diversității Biologice. 

Interviul poate fi găsit și pe ⁠canalul YouTube al rețelei⁠, iar mai multe informații despre activitatea sa puteți găsi pe conturile de Instagram și Facebook ale Rețelei. 

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

Turbăriile reprezintă unele dintre cele mai valoroase și fragile ecosisteme din România. Acestea se formează în zone cu exces de umiditate, unde descompunerea materiei organice este lentă, favorizând acumularea de turbă. Importanța lor ecologică este majoră, deoarece oferă habitate unice pentru numeroase specii rare de plante și animale, unele endemice sau pe cale de dispariție.

Unul dintre cele mai relevante roluri ale turbăriilor este capacitatea lor de a stoca carbon. Ele funcționează ca rezervoare naturale de carbon, contribuind semnificativ la reducerea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă, astfel având un impact pozitiv în combaterea schimbărilor climatice.

Despre aceste ecosisteme fragile și despre rolul lor în natură am stat de vorbă cu Răzvan Horațiu Bătinaș, lector în cadrul Departamentului de Geografie Fizică și Tehnică din cadrul Facultății de Geografie a Universității Babeș Bolyai din Cluj, coautor al unui articol pe această temă, publicat pe platforma infoclima.ro.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

Fundația Conservation Carpathia, cea mai mare organizație de conservare românească, a anunțat finalizarea cu succes a celui mai mare proiect LIFE gestionat de România, ”Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, în valoare de 27,6 milioane de euro, și lansarea Casei Zimbrului, al doilea centru de vizitare dedicat protejării biodiversității din regiune.”

Finanțat de Comisia Europeană prin programul LIFE Nature și Fundația Arcadia, acest proiect are un impact semnificativ asupra conservării pădurilor, reconstrucției ecologice și reintroducerii de specii, și este un pilon important al dezvoltării durabile pentru comunitățile locale.

Despre acest proiect am stat de vorbă cu Victoria Donos, director de comunicare la Conservation Carpathia.

Tot în episodul din această săptămână aflăm reacția organizațiilor de mediu la rezultatele recensământului la urși anunțate de autorități, iar peisagistul Bogdan Mihalache, de la Grupul Spații Verzi Sănătoase, ne explică de ce ”toaletarea copacilor” este un concept inventat și cum trebuie făcute de fap tăierile de vegetație.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

- Pentru cei din generația mea și a părinților mei, creveții au însemnat multă vreme acele chipsuri expandate care se mai găseau în magazinele comuniste. După Revoluție, fructele de mare au început să apară încet-încet și pe piața din România, iar creveții sunt acum o prezență constantă în supermarketuri și în meniurile restaurantelor, țările de proveniență fiind din Asia sau America Centrală.

Ceea ce puțini știu este că și în România există creveți și nu în crescătorii specializate, ci în sălbăticie. Este vorba în principal despre crevetele oriental de apă dulce, care a ajuns în țara noastră din fost Uniune Sovietică, unde erau crescuți pentru hrana crapilor chinezești. Inundațiile le-au permis să evadeze din aceste crescătorii și să își lărgească arealurile, astfel că au ajuns până pe brațul Chilia al Deltei Dunării, unde au fost identificați la finalul anului 2020. 

Despre cum se răspândește această specie și despre impactul ei asupra ecosistemelor locale, a stat de vorbă Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, cu Aurel Năstase, biolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare ”Delta Dunării”.

- Invazia căpușelor în Europa și în alte regiuni ale lumii este tot mai strâns legată de efectele schimbărilor climatice. Creșterea temperaturilor medii anuale, iernile mai blânde și verile mai lungi au extins perioada activă a căpușelor și le-au permis să colonizeze zone unde anterior nu puteau supraviețui. Câteva sfaturi despre cum să prevenim întâlnirile neplăcute cu acești paraziți și ce să facem în cazul în care totuși dăm peste ei aflați în episodul din această săptămână al EcoFrecvențelor, un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

La începutul acestei săptămâni a fost Ziua Internațională a Castorului, un prilej nu mai bun pentru a discuta cu prietenii de la Conservation Carpathia despre eforturile de reintroducere a acestei specii în România, despre provocările întâmpinate, dar și despre rolul important pe care aceste animale le joacă în ecosistemele locale. Invitatul ediției este Liviu Ungureanu, care ne povestește despre cum sunt relocate aceste animale și cum au învățat să se ferească de capacane.

Iar peisagistul Bogdan Mihalache, de la Grupul Spații Verzi Sănătoase, ne explică de ce trebuie să avem grijă să nu cădem în capcana suprasaturării plantelor cu apă.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

În București, în 2024, nivelurile de PM2.5, adică particule mai mici de 2,5 microni, au depasit frecvent limitele legale la mai multe stații, în special în timpul sezonului rece, când poluarea a crescut cu până la 200%.

PM10 prezintă depășiri în zone intens circulate, cum ar fi Mihai Bravu-Dristor și Giulești Sârbi.

Poluarea cu PM2,5 și PM10 depășește pragurile impuse de legea 104/2011 și de directiva europeană aferentă, ceea ce va atrage o nouă procedură de infringement pentru România.

Deși nu există depășiri sistematice ale limitelor legale, există perioade și zone unde nivelurile de dioxid de azot sunt apropiate de pragul maxim admis.

Sunt câteva dintre concluziile Raportului Calitatea Aerului în București, realizat de Asociația Ecopolis, despre care am discutat cu directoarea executivă, Oana Neneciu.

Tot în episodul din această săptămână, peisagistul Bogdan Mihalache, de la Grupul Spații Verzi Sănătoase, vine cu noi sfaturi pentru cei care vor să își amenajeze spațiile din preajma locuințelor. El ne explică de ce pajiștile sunt o alternativă mult mai bună decât gazonul clasic. 

Păsările din zonele subpolare care iernează în România sunt specii migratoare ce călătoresc mii de kilometri pentru a scăpa de iernile aspre din nordul Europei și Asiei. Printre cele mai frecvente specii care ajung în țara noastră se numără gâsca cu gât roșu, lebăda de iarnă, dar și diverse specii de rațe și pescăruși. Aceste păsări găsesc în România un habitat prielnic, mai ales în zonele umede din Dobrogea, Delta Dunării și pe lacurile din sudul și estul țării, unde temperaturile sunt mai blânde, iar hrana este mai accesibilă.

Migrarea acestor păsări este un proces complex, influențat de factori precum schimbările climatice, resursele de hrană și siguranța habitatului. România joacă un rol esențial în protejarea acestor specii, deoarece multe dintre ele sunt vulnerabile sau pe cale de dispariție. Gâsca cu gât roșu, de exemplu, este una dintre cele mai rare gâște din lume și își petrece iarna aproape exclusiv în regiunea Dobrogei.

Mai mult decât atât, păsările migratoare sunt indicatori biologici importanți ai stării de sănătate a ecosistemelor. Modificările în comportamentul lor migrator, scăderea numărului de indivizi sau schimbarea habitatelor de iernare pot semnala probleme de mediu, precum poluarea, schimbările climatice sau distrugerea habitatelor. Astfel, monitorizarea acestor specii nu doar că ajută la protejarea lor, ci oferă și informații valoroase despre echilibrul natural al regiunilor în care iernează, fiind un barometru al sănătății mediului înconjurător.

Victor Marin de la Rețeaua pentru Natură Urbană a stat de vorbă pe această temă cu biologul Dani Drăgan de la Societatea Ornitologică Română.

Interviul face parte din podcastul Dialog pentru Natură, care poate fi găsit și pe canalul YouTube al Rețelei. 

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural prezentat de Dan Vasiliu.

Canicula are un impact semnificativ asupra spațiilor urbane, amplificând fenomenul insulei de căldură urbană, unde temperaturile din orașe sunt considerabil mai ridicate decât în zonele rurale înconjurătoare. 

Betonul, asfaltul și clădirile rețin căldura, menținând temperaturile ridicate chiar și pe timpul nopții, ceea ce crește disconfortul termic pentru locuitori. Această supraîncălzire poate duce la un consum excesiv de energie pentru răcire, suprasolicitând rețelele electrice și contribuind la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră. 

În plus, grupurile vulnerabile, cum ar fi vârstnicii și persoanele cu boli cronice, sunt expuse unui risc crescut de probleme de sănătate.

Canicula afectează și infrastructura urbană, provocând dilatarea șinelor de tramvai, deformarea drumurilor și reducerea eficienței echipamentelor electrice. De asemenea, poate duce la scăderea calității aerului, deoarece temperaturile ridicate favorizează acumularea poluanților, ceea ce agravează problemele respiratorii. 

Pentru a combate aceste efecte, orașele trebuie să investească în soluții precum creșterea suprafețelor verzi, utilizarea materialelor reflectorizante pentru clădiri și drumuri, precum și dezvoltarea unor strategii eficiente de răcire urbană, cum ar fi umbrirea strategică a străzilor.

Despre provocările cu care se confruntă orașele din România am stat de vorbă cu Vlad Fălcescu, doctorand al Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca și meteorolog în cadrul direcției de climatologie a Administrației Naționale de Meteorologie. 

El este și unul dintre specialiștii care au contribuit la realizarea raportului Starea Climei, în care a detaliat provocările actuale pentru România din punctul de vedere al climatului urban.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Rangerii din România se confruntă cu numeroase provocări, atât din punct de vedere logistic, cât și din cauza pericolelor din teren. Lipsa resurselor financiare și a echipamentelor adecvate îngreunează patrularea eficientă a ariilor protejate, iar personalul este adesea insuficient pentru a acoperi suprafețele extinse de păduri și rezervații. 

De asemenea, rangerii se confruntă cu amenințări directe din partea braconierilor sau a celor implicați în exploatări forestiere ilegale, ceea ce face ca meseria lor să fie una riscantă. 

Condițiile meteo dificile și terenul accidentat adaugă un nivel suplimentar de dificultate, iar birocrația excesivă poate încetini luarea deciziilor rapide în cazuri critice.

Despre ce presupune meseria de ranger și despre provocările cu care vine la pachet, am stat de vorbă cu Mihai Zotta, director de conservare în cadrul Fundației Conservation Carpathia.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra migrației insectelor, modificând rutele, perioadele și destinațiile acestora. Creșterea temperaturilor globale determină multe specii să își extindă arealul spre regiunile mai nordice sau la altitudini mai mari, unde condițiile devin mai favorabile, iar consecințele pot fi dintre cele mai diverse.

O echipă mixtă de entomologi din România și Italia a descoperit, în cadrul unor expediții recente, cinci noi specii de coleoptere pe teritoriul României, specii care nu fuseseră identificate anterior în această zonă.

În ultima sută de ani, iar mai intens în ultimele decenii, globalizarea a favorizat răspândirea involuntară a numeroase specii în noi regiuni sau chiar pe alte continente, unde nu ar fi putut ajunge în mod natural. Unele dintre aceste specii nu reușesc să se adapteze și dispar, însă altele supraviețuiesc, își extind populațiile și, în unele cazuri, afectează negativ echilibrul natural al ecosistemelor, economia sau sănătatea publică; acestea sunt catalogate ca specii invazive.

Despre importanța descoperirii din România, dar și despre posibilul impact pe care l-ar putea avea noile specii asupra ecosistemelor native, oferă mai multe detalii Andreea Drăghici, entomolog specializat în studiul coleopterelor. 

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Schimbările climatice reprezintă amenințări majore la adresa comunităților biologice și a serviciilor ecosistemice pe care acestea le furnizează.

Liliecii sunt sensibili la modificarea habitatului provocată de om, iar schimbările de temperatură și cele legate de resursele de apă induse de schimbările climatice le pot afecta ecofiziologia, distribuția și, în cele din urmă, supraviețuirea.

Prin urmare, este probabil ca schimbările climatice să influențeze populațiile europene de lilieci și să afecteze consumul de insecte de către lilieci în zonele agricole, forestiere și urbane, fapt ce poate avea consecințe grave pentru conservarea biodiversității europene, dar și pentru economie. 

Despre populațiile de lilieci din România, despre eforturile de conservare, dar și despre beneficiile aduse ecosistemelor, a stat de vorbă Victor Marin cu biologul Dragoș Ștefan Măntoiu, de la Wilderness Research and Conservation.

Discuția face parte din podcastul Dialog pentru Natură realizat de Rețeaua pentru Natură urbană, care poate fi găsit și pe canalul de YouTube al rețelei.

Tot în episodul din această săptămână aflăm cum națiunile bogate ”exportă extincție” și de ce tranziția totală la vehicule electrice nu va eradica complet poluarea auto.

Iar peisagistul Bogdan Mihalache de la Asociația Spații Verzi Sănătoase ne învață cum să alegem plantele pentru o pajiște urbană.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

În anul 2000, populația de râși eurasiatici a fost estimată la aproximativ 7 200 de exemplare în întreaga Europă, însă deficiențele metodologice și inconsecvențele metodelor de teren pun la îndoială această estimare 

Râsul se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare din cauza degradării habitatului, a disponibilității reduse a prăzii și a mortalității ridicate cauzate de om. 

Fundația Conservation Carpathia a lansat în urmă cu mai mulți ani, primul program științific de monitorizare a populației de râși din Munții Făgăraș, care a arătat că densitatea acestor feline este de 1,7 exemplare la suta de kilometri pătrați, mult mai bună decât în zonele montane din țări precum Slovacia, Elveția, Franța sau Germania.

Studiul a fost derulat timp de 3 ani și a presupus utilizarea a 150 de camere foto cu senzori de mișcare, metodă mult mai exactă decât cele utilizate până acum de autoritățile române, în speță estimarea populației în baza urmelor lăsate pe zăpadă.

Ruben Iosif, specialist in cadrul Fundației Conservation Carpathia, spune la EcoFrecvențe că populația de râs din România este extrem de importantă nu doar pentru menținerea echilibrului natural din țara noastră ci și pentru alte populații aflate în pragul dispariției, precum cele din Europa Centrală și de Vest.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Producția de haine utilizează o mulțime de resurse naturale și generează emisii de gaze cu efect de seră care sunt responsabile de schimbările climatice. Conform ONU, industria modei este responsabilă pentru 8-10% din emisiile globale - mai mult decât aviația și transportul maritim combinate.

Iar vânzările globale de haine ar putea crește cu până la 65% până în 2030, sugerează Banca Mondială. În episodul de astăzi vorbim despre impactul pe care moda l-a avut asupra planetei de-a lungul timpului, principalele victime fiind animalele sălbatice.

În cadrul podcastului Dialog pentru Natură, Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, a stat de vorbă cu istoricul de artă Raluca Partenie, specializată în istoria modei.

Podcastul este disponibil și pe canalul YouTube al Rețelei pentru Natură Urbană și vă invit să le urmăriți și paginile de Facebook și instagram pentru a fi la curent cu activitățile Rețelei. 

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

Zonele umede sunt o parte esențială a mediului nostru natural. Ele reduc impactul inundațiilor, absorb poluanții și îmbunătățesc calitatea apei. Oferă un habitat pentru animale și plante și multe dintre ele abundă în biodiversitate. Este și cazul zonei renaturate de la Carasuhat din Delta Dunării, unde varietatea de păsări este impresionantă, iar locuitorii zonei au început să dezvolte tot felul de afaceri în jurul acestei regiuni. Doar că acum există riscul ca totul să dispară. De ce, aflăm de la Camelia Ionescu, managerul departamentului de ape dulci din cadrul WWF România.

- Din această săptămână revine rubrica Audiobook, în care prezentăm fragmente din cărți importante care abordează problema schimbărilor climatice. Volumul pe care îl prezentăm pe parcursul următoarelor episoade este ”Căldura te va ucide prima”, de Jeff Goodell, apărută în România la editura ZYX Books.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Temperaturile ridicate determină o topire accelerată a gheții polare și pe măsură ce aceasta dispare, suprafața întunecată a oceanului poate absorbi mai multă energie solară, ceea ce accelerează și mai mult încălzirea. Prin urmare, cercetătorii caută soluții pentru a reflecta lumina solară și a încetini astfel topirea.

Vorbim de geoinginerie - intervenția deliberată în sistemul climatic al Pământului pentru a încerca contracararea daunelor pe care i le-am produs.

Mulți oameni de știință se opun ferm, avertizând că astfel de încercări distrag atenția de la etapa critică de reducere a emisiilor de carbon și riscă să facă mai mult rău decât bine, dar susținătorii acestor idei spun că ajutorul poate fi decisiv.

Arctic Ice Project este o organizație care dorește să prelungească durata de viață a gheții arctice prin acoperirea unor regiuni cu un anumit tip de material care să poată reflecta mai eficient lumina solară. 

Doctor Stephanie Olinger este director tehnic la Arctic Ice Project și a explicat care ar putea fi beneficiile și care sunt riscurile unui astfel de demers.

Și tot în această săptămână, peisagistul Bogdan Mihalache ne vorbește despre speciile care sunt indicate pentru plantare într-un nou episod al proiectului ”Bucureștii Verzi și Noi”.

Poate fi un oraș mare precum Bucureștiul locul ideal pentru pasionații de fotografie de natură? Cu siguranță DA!

Capitala oferă nenumărate locuri în care viața sălbatică se intersectează cu urbanul, iar obiectivul foto ne poate introduce într-o lume spectaculoasă, aflată la câțiva pași distanță de noi.

Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană a făcut o plimbare prin așa numita ”Deltă a Dâmboviței” alături de Florentina Tîlvîc, fotograf FORONA.

Dialogul care a fost înregistrat la final de vară face parte din podcastul Dialog pentru Natură, și poate fi găsit în întregime pe canalul de YouTube al Rețelei pentru Natură Urbană.

Iar peisagistul Bogdan Mihalache, de la Asociația ”Bucureștii verzi și noi” ne explică în această săptămână la ce trebuie să fim atenți când cumpărăm arbori sau arbuști.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Proiectul Rewilding Argentina este o inițiativă ambițioasă care vizează restaurarea ecosistemelor naturale degradate din Argentina prin reintroducerea speciilor native dispărute sau amenințate.

Fondat pe principiile conservării biodiversității, acest program lucrează pentru a recrea echilibrul ecologic, integrând specii emblematice precum jaguarul, furnicarul uriaș, tapirul și lupul de pampas.

Rewilding Argentina are scopul de a reîntări lanțurile trofice naturale și de a stimula regenerarea ecosistemelor, creând habitate sănătoase care să sprijine atât fauna, cât și comunitățile umane locale. Proiectul colaborează cu diverse organizații, guverne și comunități pentru a asigura succesul pe termen lung al acestor inițiative ecologice.

Dincolo de restaurarea ecologică, proiectul are un impact pozitiv asupra economiilor locale prin promovarea ecoturismului și crearea de locuri de muncă sustenabile.

Rewilding Argentina își propune să educe și să inspire comunitățile să devină gardieni ai naturii, evidențiind legătura dintre sănătatea ecosistemelor și bunăstarea umană.

Regiunile în care se implementează acest program, cum ar fi Parcul Național Iberá sau zona Patagoniei, devin exemple remarcabile de cum pot fi transformate peisajele naturale, în beneficiul întregii planete.

Victoria Donos (Conservation Carpathia) a vizitat Argentina pentru a vedea aceste transformări la fața locului și a povestit la Radio România Cultural experiențele pe care le-a trăit în America de Sud.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural prezentat de Dan Vasiliu

Domeniul protejării naturii este unul foarte vast, cu probleme și soluții care se întrepătrund.

Ecoductele sunt structuri care permit animalelor să traverseze bariere realizate de oameni, cum ar fi autostrăzile. Ecoductele pot fi pasaje subterane sau supraterane, tuneluri ori viaducte și, în general, sunt construite pentru animale mari sau animale care se deplasează în turme. 

Despre această soluție pentru protejarea vieții sălbatice a stat de vorbă Adrian Dohotaru, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, cu Laszlo Rakosy, profesor și cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca. Conversația face parte din podcastul Dialog pentru natură, care poate fi găsit și pe canalul YouTube al Rețelei pentru Natură Urbană.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

- Plantele străine invazive devin o problemă tot mai mare pentru mediu și pentru oameni, atrage atenția Fundația Conservation Carpathia, precizând că aproximativ 400 de specii au fost identificate pe teritoriul României, opt dintre acestea fiind răspândite și în sud-estul Munților Făgăraș. 

Intensificarea și globalizarea activităților umane și turismului, alături de schimbările climatice, favorizează pătrunderea și dezvoltarea acestor specii în noi teritorii, creând dezechilibre ecologice semnificative, despre care am stat de vorbă cu biologul Ovidiu Pop de la Fundația Conservation Carpathia.

- Zeci de mii de albine îşi găsesc adăpost în gurile de ventilaţie ale blocurilor sau în podurile caselor vechi. Operatorii de la 112 primesc în fiecare săptămână cereri de ajutor de la cei care vor să scape de insecte. Şi pentru ele, şi pentru cei speriaţi, s-a înfiinţat Patrula Apicolă, un grup de apicultori care protejează şi oamenii, şi albinele.

- În această săptămână s-au împlinit o mie de zile de la invazia Rusiei în Ucraina. 

Bilanțul este catastrofal. Potrivit ONU, forțele ruse au ucis peste 11 000 de civili ucraineni, inclusiv peste 600 de copii, și continuă să se angajeze în crime de război șocante, inclusiv torturarea civililor și a prizonierilor de război. Bombele rusești au distrus școli, spitale și locuri prețioase ale istoriei, culturii și memoriei ucrainene.

De asemenea, războiul din Ucraina continuă să aibă un efect devastator și asupra mediului înconjurător.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Este în plină desfășurare cea de-a 29-a ediție a COP, conferința organizată sub egida ONU, care strânge la un loc reprezentanții statelor, ai mediului științific și ai mediului de afaceri, pentru a încerca identificarea unor soluții comune pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice, pentru că de evitare se pare că nu mai poate fi vorba. Dar este COP-ul o conferință pentru climă sau s-a transformat într-o conferință a petrolului? Și cât de mult schimbă datele problemei faptul că Donald Trump va fi din nou președintele Americii, el retrăgând Statele Unite din Acordul de la Paris în mandatul precedent? 

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

- Sistemul românesc de guvernanță în domeniul climei are mai multe deficiențe. În primul rând, România este unul dintre statele membre care nu a adoptat încă o lege-cadru privind clima care ar stabili un cadru cuprinzător de atenuare și adaptare, cu cerința de a înființa un organism consultativ științific independent, scrie cercetătoarea Ana Maria Niculicea de la Energy Policy Group într-un articol pe infoclima.ro. 

În al doilea rând, asumarea la nivel național a obiectivelor și măsurilor privind clima este slabă. Lipsa unor eforturi proactive din partea guvernului pentru a formula politici climatice adaptate contextului național înseamnă că România se bazează în principal pe transpunerea legislației UE pentru a atenua schimbările climatice și a se adapta la acestea.

Ana Maria Niculicea explică în ce fel s-ar schimba lucrurile dacă s-ar crea un organism consultativ științific independent

- Calitatea vieții din orașe depinde în foarte mare măsură și de biodiversitatea urbană. Prezența vieții sălbatice în oraș poate semnala zonele în care mediul înconjurător este mai curat și favorizează crearea de habitate. 

De asemenea, speciile acvatice oferă indicii clare legate de calitatea apelor urbane. 

Despre legătura din peștii apelor urbane și calitatea mediului a aflat mai multe Victor Marin de la ihtiologul Adrian Ionașcu.

Victor este realizatorul podcastului Dialog pentru Natură, realizat de Rețeaua pentru Natură Urbană, despre a cărei activitate puteți afla mai multe, dacă le urmăriți paginile de Facebook, Instagram și YouTube.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Zilele următoare se pot dovedi extrem de importante pentru viitorul planetei. Alegerile din Statele Unite pot stabili direcția în care o vor lua eforturile pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice, iar la Radio România Cultural discutăm cu profesorul doctor Gabriel Bădescu, directorul Centrului pentru Studiu Democrației și Profesor Universitar în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității Babeș-Bolyai, despre duelul Harris - Trump din perspectiva mediului înconjurător.

- Despre importanța votului și a politicienilor pe care îi alegem aflăm perspectiva scriitorului american Lee McIntyre, autor al volumului ”Cum să discuți cu un negaționist al științei”, apărut în România la editura Humanitas.

- Proiectul “Bucureștii Verzi și Noi” este o inițiativă comunitară prin care grupul Spații Verzi Sănătoase dorește să implice comunitatea din cartierul Bucureștii Noi pentru a amenaja și gestiona în regim propriu câteva spații verzi din jurul blocurilor din zonă, ce însumează 800 mp. 
Comunitatea are în jur de 30 oameni, care își propun să schimbe fața spațiilor verzi din cartier, curățate constant de frunze și tunse la ras. Prin urmare, aceste spații sunt sărace în biodiversitate.
Prin acest proiect pilot, grupul Spații Verzi Sănătoase vrea să dea un exemplu de bună practică autorităților și altor comunități din București, și să arate ca un spațiu verde poate fi gestionat sănătos cu resurse reduse și, foarte important, cu implicarea comunității.